Haosul investițiilor publice pune frână economiei

Ioana LUCĂCEL și Mircea CRIȘAN

Ca într-un trailer prost, în politică nimic nu este ceea ce pare la prima vedere · PNRR, prezentat în pandemie ca o mană cerească care ne va salva de la criză, se dovedește a fi încă o mare nebuloasă, din care nu se știe cât sunt fonduri nerambursabile și cât împrumuturi · Așa că, în ciuda negocierilor și sloganelor de genul „investițiile publice sunt motorul economiei”, Guvernul a adoptat ordonanța care în limbaj de lemn „eficientizează și responsabilizează” investițiile publice. Pe scurt, le taie, aruncând încă un bolovan pe umerii obosiți ai mediului de afaceri. Reformă? Dacă n-ar fi criză, am crede.

Ca să nu riscăm suspendarea fondurilor europene, suspendăm investițiile din fondurile europene și ca să nu sufocăm bugetul, sufocăm mediul de afaceri care alimentează bugetul public. Pare un banc a la radio Erevan? Din păcate, e realitatea unei țări care plutește între haos și prăpastie și în care predictibilitatea a devenit un fel de Nirvana imposibil de atins.

Deși până și un copil de grădiniță care n-a studiat o oră de economie sau matematică știe că stoparea investițiilor în perioade de criză înseamnă frână pentru economie și recesiune, Guvernul face ceea ce sperau toți primarii să nu facă: taie, pardon, eficientizează investițiile publice.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. În comunicatul Guvernului se explică pompos că: „Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții. Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare”.

Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobarea Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.

Totodată, această ordonanță instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat: „Acest guvern a preluat mandatul în urmă cu aproape două luni și la preluarea mandatului am găsit un PNRR care se afla de circa un an de zile în renegociere, cu o situație neclară cu privire la ce investiții și ce componente rămân pe componenta de grant și, respectiv, pe zona de fonduri nerambursabile sau pe împrumuturi, cu o supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro. Prin urmare, în acest context, în care România are o situație fiscal-bugetară dificilă, ideea de a nu avea claritate cu privire la ce proiecte exact urmează să finanțăm, la mai puțin de un an până la expirarea termenului pe care îl avem pentru depunerea cererilor de decontare pe PNRR, este, într-adevăr, o situație extrem de dificilă pe care am găsit-o. (...) Ordonanța de urgență prevede că acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, mai ales dacă e o supracontractare de nivelul pe care l-am menționat. Acolo unde ai contractat, dar nu ai început nimic, nu ai făcut nimic pe contract, nu ai avut niciun fel de atribuire de contracte de achiziție, acestea ar trebui denunțate unilateral și închise.

Acolo unde am făcut niște studii, dar nu am avut ordin de începere, nu s-au început lucrările, iarăși ar trebui să ne oprim și să nu cheltuim bani pe proiecte care nu se pot termina până pe 31 august 2026. Și, nu în ultimul rând, iarăși un lucru foarte important, dacă lucrările tale sunt undeva sub 30% progres fizic al obiectului de investiții, evident există un risc fundamental să nu poți să-l termini, suspendăm acele proiecte. Şi de aici a apărut în spațiul public întrebarea: aoleu, dar se suspendă, se închid. Situația este în modul următor: există în această ordonanță, care îți dă baza legală să poți să faci acele lucruri despre care am spus, deci filtrarea, cernerea de fiecare minister, îți explică și cum definim lucrurile care rămân în PNRR. Și pentru aceasta, vom avea pentru fiecare minister de linie, într-un termen de 15 zile de la adoptarea prezentei ordonanțe de urgență, fiecare minister trebuie să-mi spună: pentru proiectele care sunt mai puțin de 30% progres fizic și pe care le consideră ministerele că le pot termina până pe 31 august 2026, să spună cât costă proiectul respectiv, care e bugetul, care este componenta rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA-ul și toate celelalte cheltuieli, de ce îl termină la timp, care este justificarea, grafic de lucrări sau ce o fi, pentru că îl termină până pe 31 august 2026, și, evident, un lucru care este foarte important, să ne asigurăm că acel proiect îndeplinește jaloanele și țintele, anume care sunt indicatorii care sunt îndepliniți prin acel proiect, și, bineînțeles, să-mi spună și care sunt riscurile asociate neimplementării. Și atunci, pentru toate acele proiecte care, altfel, conform ordonanței de urgență, s-ar opri, ministerele au o ultimă șansă, o ultimă ocazie să zică, da, aceste proiecte noi le păstrăm în PNRR, sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea țintelor și pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor. Pentru proiectele care sunt peste 30% progres fizic, trebuie iarăși să-mi dea bugetul, să știm exact care sunt sursele de finanțare și, în momentul în care vom avea această informație, noi vom avea în 15 zile de la adoptarea OUG, pentru fiecare minister, vom avea lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară, pe care deja o știți din memorandumul pe care l-am publicat, astfel încât, în sfârșit, vom avea în România, la 4 ani după adoptarea PNRR, o transparență referitoare la proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate. Nu numai informații, cum am avut până acum. Da, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne, toate proiectele care se vor implementa. Așa cum am spus și în conferința de presă anterioară, cu această informație o să facem un tablou de bord, transparent, astfel încât, în luna septembrie, oricine din această țară, evident mass media cu atât mai mult, să poată să vadă transparent care sunt proiectele. Atenție, proiectele acestea nu sunt ale MIPE, nu sunt nici măcar ale Guvernului, sunt proiectele României. Și voi insista pe acest lucru legat de coerența exercițiului pe care îl facem. Mai întâi stabilești cu Comisia Europeană câți bani au rămas și mă asigur că toți banii sunt salvați pe zona de grant.

Apoi lucrăm intern și ne facem ordine la noi acasă, stabilind ce proiecte rămân pe banii pe care i-am agreat și după aceea lucrurile astea se fac transparent pentru toată populația, ca să putem urmări cum, într-un an de zile, proiecte de 21,5 miliarde de euro - cât are PNRR negociat acum - se implementează. Va fi un exercițiu de mobilizare națională, iar această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparentizare, pentru buna gestionare și gospodărire a banului public, pentru a avea, într-adevăr, toată societatea alături atunci când implementăm aceste proiecte. Și este extrem de bun augur faptul că vom putea avea aceste informații, inclusiv din perspectiva Ministerului de Finanțe, care are nevoie de această informație pentru rectificarea bugetară. Trebuie să știm ce proiecte rămân în PNRR”. 

 În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.

Practic, ar urma ca la începutul lunii septembrie să fie publicată lista investițiilor care continuă și care vor fi suspendate. Premierul Ilie Bolojan a spus: „În ceea ce privește primul punct, ordonanța de urgență privind fondurile din PNRR, suntem în situația în care, prin această ordonanță, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne în program și, după clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată, vom reglementa asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare, în așa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autoritățile locale, dar și prin ministere, să poată fi continuate și până în a doua jumătate a anului viitor să închidem aceste proiecte”.

Specialiștii spun că investițiile suspendate vor costa dublu când și dacă vor fi reluate, în plus măsura aruncă în aer mediul de afaceri, deoarece foarte multe firme mici și mijlocii riscă insolvență și concedieri din cauza acestor măsuri.

Măsurile principale prevăzute de Ordonanța de urgență vizează:

1. Suspendarea, până la aprobarea de către Comisia Europeană a modificării PNRR, a încheierii sau emiterii contractelor/ deciziilor/ ordinelor de finanțare din PNRR de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor locale, după caz, cu beneficiarii. Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/ decizii/ ordine de finanțare prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și investiții, cu avizul MIPE.

2. Suspendarea, până la aprobarea de către Comisia Europeană a modificării PNRR, a următoarelor activități:

• încheierea de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite în legislația în vigoare, indiferent de sistemul de finanțare, subordonare sau structura de implementare în cadrul PNRR;

• atribuirea contractelor de prestări servicii sau de execuție lucrări, aferente reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, de către beneficiarii sau structurile de implementare, operatorii economici aflați în subordinea/ coordonarea autorităților publice centrale și locale.

3. Denunțarea unilaterală a contractelor/ deciziilor/ ordinelor de finanțare din PNRR pentru care nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de beneficiari și/sau structurile de implementare sau nu a fost comunicat rezultatul procedurii de achiziție publică până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

4. Suspendarea unilaterală până la 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții a contractelor/ deciziilor/ ordinelor de finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare privind elaborarea studiilor de fezabilitate și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, precum și a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziție încheiate pentru care nu au fost emise ordinele de începere a lucrările de execuție.

5. Instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investițiilor cu progres fizic sub 30% (certificat prin situații de lucrări), cu avizul Ministerului Finanțelor (MF) și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

6. Continuarea implementării investițiilor cu progres fizic peste 30%, certificat prin situații de lucrări, doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026.

7. Instituirea unor excepții prin care pot fi încheiate noi angajamente legale și continuată implementarea contractelor/ deciziilor/ ordinelor de finanțare pentru eficientizarea și accelerarea implementării anumitor proiecte PNRR, aprobate prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și/sau investiții, cu avizul MIPE, în vederea atingerii jaloanelor și țintelor ce fac obiectul renegocierii PNRR.

8. Interdicția transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele semnalate Comisiei Europene ca fiind în neconformitate cu Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice.

9. Reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere de noi angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin PNDL 1 și 2, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public/ social, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice de către Compania Națională de Investiții (CNI).

10. Interdicția depășirii pentru anul 2025 a sumelor alocate în euro, la nivel de program, conform art. 15 din OUG nr. 133/2021, cu condiții de exceptare.

11. De asemenea, pentru a evita supracontractarea, care ar putea genera presiune asupra susținerii cheltuielilor din bugetul de stat, se impun măsuri de ajustare menite să reducă pierderile și riscurile financiare. În acest sens, actul normativ mai prevede suspendarea, până la 31.12.2025, a Programelor și proiectelor finanțate din Fondul pentru mediu, cu excepția celor esențiale. Se menține finanțarea din Fondul pentru mediu pentru următoarele programe:

• Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public;

• Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice;

• Programul privind acordarea primei de sechestrare forestieră, conform OUG nr. 35/2022 și modificărilor ulterioare, instrument de stimulare a împăduririlor și de susținere a obiectivelor PNRR pe componenta de tranziție verde;

• Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente energetic, 2025–2030.

• Lansarea Programului infrastructurii sportive durabile pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European, care se va desfășura la Brașov în 2027, pentru creșterea eficienței energetice a domeniului schiabil din România în limita a 20 de milioane de lei credite de angajament. România va găzdui pentru a doua oară, în 2027, o ediție de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European.