Dialoguri virtuale / Luminiţa de la capătul tunelului

Întrebare: Din doi în doi ani, România apelează la instituţii financiare, tip Fondul Monetar Internaţional, pentru a încheia diferite feluri de acorduri, mai mult sau mai puţin criticate de specialiştii în domeniu şi în general dezavuate de cetăţeni, fiindcă reprezintă obligaţii pentru ei şi generaţiile următoare?

Răspuns: În perioada 15 - 16 iulie 2013, Christine Lagarde, actualul director general al F.M.I. a vizitat România pentru a discuta cu persoane avizate din conducerea ţării, reprezentanţii sistemului bancar, sindicate, O.N.G.-uri, reprezentanţii comunităţilor de afaceri, în vederea continuării relaţiilor cu instituţia pe care o reprezintă, respectiv discutarea unui nou acord de tip preventiv (cauţionar).

 

Î.: Christine Lagarde este un nume des vehiculat în media de specialitate. Dacă predecesorul ei ne-a fost servit ca „omul negru – plin de vicii”, aveţi posibilitatea să-i faceţi Christinei Lagarde o prezentare biografică sumară?

R.: Christine Madeleine Odette Lagarde s-a născut la Paris, la data de 1 ianuarie 1956, din familia Lallouette. Este absolventă a Facultăţii de drept, după care a profesat avocatura. De-a lungul carierei sale politice, Lagarde a îndeplinit mai multe funcţii oficiale în Franţa, printre care ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei. Ea a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii G8 şi este prima femeie care a devenit director general al FMI .

Pe 16 noiembrie 2009, ziarul britanic Financial Times a numit-o pe Lagarde cel mai bun ministru de finanţe din zona euro. Tot în acelaşi an, revista Forbes a clasat-o pe locul şaptesprezece în rândul celor mai puternice femei din lume.

 

Î.: Care este istoricul ultimelor acorduri cu Fondul Monetar Internaţional, în contextul în care România, de la cel mai înalt for, a oscilat între un refuz categoric de a încheia orice fel de acord cu F.M.I. până la o totală colaborare?

R.: Primul acord s-a încheiat în anul 2009, după o înţelegere de tip stand - by, în valoare de 13 miliarde de euro. Un al doilea acord se semnează în anul 2011, în valoare de 5 miliarde de euro, cu termen scadent martie 2013.