• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 22 Iunie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 14 Martie , 2023

Dialoguri virutale. Europa și criza energetică (ultima parte)

 Întrebare: Proiectele vechi mai funcționează?

Răspuns: Sistemele energetice au fost proiectate (acum mulți ani) astfel încât capacitățile de producție securitate (cărbune, gaz, nuclear) să acopere media de consum. Vârfurile de consum (cele zilnice sunt seara și cele anuale sunt iarna) au fost gândite să fie preluate de energia hidro. Astăzi sunt alte reguli în sistemul energetic. Regulile sunt dictate de „piață”, de „prețul marginal”. Adică prețul mic se vinde primul, ultimul preț tranzacționat fiind cel mai mare. În traducere: energia produsă de regenerabile este prima vândută, cel mai mare preț era al cărbunelui și de când au închis gazele rușii este gazul. Vedem că, totuși, nu este chiar așa: dacă 200 de euro este prețul energiei electrice obținute din gaz sau cărbune, de ce aceasta se vinde uneori și de patru ori mai scump? Răspunsul este mai nuanțat, dar motivul principal este că nu există întotdeauna capacități de producție disponibile, deci cererea nu are cum să fie acoperită.

Î.: Se pare că regulile economiei de piață perturbă gândirea clasică cu care am fost obișnuiți?!

R.: O altă problemă a pieței europene de energie (de gaze și de energie electrică) ar fi că nu este pe deplin reglementată. Această piață a fost finanțată de câteva companii și fonduri de investiții care și-au impus propriile reguli. Astfel, odată cu introducerea pieței de futures pentru energie, s-au depășit cu mult sumele și cantitățile de energie negociate pe această piață față de sumele și cantitățile de pe piața spot, acolo unde tranzacțiile au ca finalitate schimbul de marfă, adică de energie real consumată. Probabil că Uniunea Europeană ar trebui să rediscute calitatea de serviciu public sau cea de „marfă” a energiei pentru a reconsidera organizarea acestor piețe sau cel puțin să limiteze dimensiunea pieței futures la maximum 50% (cum zice teoria) din mărimea pieței spot pentru a lăsa posibilitatea de hedging companiilor producătoare sau marilor consumatori și a stopa posibilitatea brokerilor de a lansa tranzacții speculative.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.