Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii


Decizia interzicerii păcănelelor, în mâna administrațiilor locale
România a devenit „paradisul jocurilor de noroc”. La nivel național există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc. Iar suma încasată de stat anul trecut se cifrează la circa 1 miliard de euro. Numai că acești bani au „preț” greu, plătit în vieți și familii distruse, cariere ruinate, tineri cărora li se fură viitorul. Suntem dispuși să continuăm așa pentru a încasa bani la buget? Acum administrațiile locale pot interzice păcănelele.
Jocurile de noroc au devenit un flagel cu implicații sociale și economice grave, care acum poate fi oprit. De cine? De aleșii locali.
Guvernul a modificat, recent, printr-o Ordonanţă de urgenţă, reglementările referitoare la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc în România.
Astfel, a fost introdusă obligația operatorilor licențiați de a obţine, pe lângă licența națională, şi o autorizaţie de funcţionare de la autoritatea administraţiei publice locale pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea.
Consiliile locale pot stabili o taxă locală anuală, iar spaţiile destinate jocurilor de noroc vor trebui autorizate în baza noilor politici locale.
Până acum, sălile de jocuri de noroc, cunoscute și sub denumirea de „păcănele”, erau autorizate de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național al Jocurilor de Noroc, conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc cu modificările și completările ulterioare, fără a fi necesară eliberarea vreunei autorizații de funcționare din partea autorităților publice locale.
Prin articolul III, pct. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7 din 25 februarie 2026, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, autoritățile publice locale, respectiv consiliile locale, pot să decidă dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se mai pot desfășura sau nu activități de jocuri de noroc.
Cel mai puternic promotor al interzicerii păcănelelor este USR. Deputatul Brian Cristian a propus un obiectiv curajos: Maramureșul să devină primul județ fără păcănele. Iar primul exemplu trebuie să fie Baia Mare. Tocmai de aceea, deputatul Brian Cristian le solicită public aleșilor locali să voteze propunerile USR de a interzice păcănelele în orașul nostru: „Nu putem sacrifica viitorul tinerilor și liniștea familiilor pentru câțiva bani în plus la buget. Stoparea acestui flagel este o prioritate pentru USR. Am dus o bătălie lungă, cu multe măsuri și inițiative până aici și vom continua. Astăzi USR a lansat două hărți interactive pe site-ul www.farapacanele.ro care arată amploarea fenomenului la nivel național și local, dar și inițiativele de interzicere depuse. Haideți să punem Baia Mare pe harta orașelor care interzic păcănelele. Și să continuăm în întreg Maramureșul. În localitățile în care USR nu are consilieri locali, voi trimite petiții către primari, pentru a le cere să decidă de partea cui sunt: a oamenilor sau a industriei de jocuri de noroc”.
Vom vedea câte UAT-uri din Maramureș vor interzice jocurile de noroc. Există însă și exemple pozitive. Dumitru Marinescu, primarul orașului Tăuții-Măgherăuș, a anunțat deja că va iniția un astfel de proiect de hotărâre a Consiliului Local: „Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7 din 24 februarie 2026, consiliile locale au posibilitatea de a decide dacă permit funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza localității, în schimbul unei taxe, generând astfel venituri suplimentare la bugetul local, sau dacă optează pentru interzicerea acestora. Pentru noi, însă, prioritatea nu este creșterea veniturilor cu orice preț, ci protejarea comunității. Considerăm că impactul jocurilor de noroc, în special asupra tinerilor și a familiilor vulnerabile, este unul major, cu efecte negative pe termen lung. În acest context, zilele acestea pregătim un proiect de hotărâre care va fi supus aprobării Consiliului Local, prin care vom interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza orașului Tăuții-Măgherăuș. Ca reprezentanți ai administrației publice locale, avem datoria de a crea condiții reale de dezvoltare pentru copiii și tinerii noștri și de a minimiza accesul la activități care pot duce la dependență și probleme financiare”.
România a încasat din taxele și impozitele aplicate acestei industrii 900 de milioane de euro doar în 2024. Potrivit celor de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, pentru 2025 statul ar urma să încaseze aproape 1 miliard de euro. Motiv pentru care unii edili ezită să ia o decizie în privința sălilor de jocuri din orașe. Doar că banii nu pot fi mai presus de oameni!
„950.000 de copii merg la școală printre păcănele.
Pe site-ul farapacanele.ro, unde am strâns aproape 100.000 de semnături pentru interzicerea păcănelelor, veți găsi hărți interactive, care arată exact unde sunt sălile de jocuri de noroc din România și cât de aproape sunt de școli, grădinițe și licee. Poți căuta școala copilului tău. Poți vedea ce e în jur. Poți verifica dacă legea e respectată sau există doar pe hârtie.
O treime dintre copiii României văd păcănele și case de pariuri pe drumul spre școală. În fiecare dimineață. Între ghiozdan și carte, între lecții și recreere, sunt sonerii de jackpot și mesajul implicit: «Pierzanie, nu școală.» Iar statul? Statul nici măcar nu știe câte și unde sunt. Am verificat. În Sectorul 6 din București, baza oficială ONJN arată 3 săli de jocuri la parterul unui bloc. Realitatea de pe teren: 6. Dublu. Dacă statul nu știe unde sunt păcănelele - cum le mai controlează? Hărțile au fost construite de Marius Matei, un tânăr voluntar USR din Brașov, care a făcut ceea ce statul nu a vrut: a pus datele cap la cap și le-a arătat pe hartă”, se arată într-un comunicat USR.





