• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 5 Decembrie , 2022

Consiliul Naţional Român Comitatens din Maramureş: „Să ne arătăm vrednici de măreţia vremurilor ce trăim”

În noiembrie 1918, în întreaga Transilvanie şi în ţinuturile locuite majoritar de români, începe acţiunea de constituire a consiliilor naţionale române comitatense care au trecut la formarea consiliilor naţionale române în fiecare localitate şi la înfiinţarea gărzilor naţionale române locale. Consiliile naţionale locale, comunale şi comitatense au ales delegaţii pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

„Fraţi români maramureşeni!” se intitula Apelul din 11 noiembrie 1918 de la Sighetu Marmaţiei: „au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţă din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru” , iar pentru a contribui la înfăptuirea idea­lului de unitate naţională chema maramureşenii la adunarea populară de constituire a Consiliului Naţional Român Comitatens. „Să ne arătăm vrednici de măreţia vremurilor ce trăim” se arată în încheierea Apelului.

Un moment istoric important pentru Maramureş l-a constituit, la 22 noiembrie 1918, adunarea de constituire a Consiliului Naţional Român Comitatens din Maramureş, o strălucită manifestare a voinţei de libertate şi unitate naţională a mara­mu­reşenilor. Ziarul „Sfatul” din 7/20 decembrie 1918 relata: „A fost ziua cea mai frumoasă, cea mai aleasă a Maramureşului românesc. S-au adunat românaşii din toate satele comitatului ca la un semn, cu steaguri, cu cocarde în tricolor românesc. Eram adunaţi 5-6000 de oameni fiecare cu dorul sfânt în inimă, cu dorul arzător de a arăta lumii întregi că neamul românesc din Maramureş ştie să-şi croiască viitorul, ştie să-și aleagă oamenii şi mai ales ce vrea să dovedească, că stă ca o stâncă pe lângă marele sfat naţional”.

„Protocolul” nr. 1/1918, întocmit în adunarea de constituire a Consiliului Naţional Român din Maramureş ţinută la Sighet la 22 noiembrie 1918, consemnează că la adunare sunt prezenţi reprezentanţi ai comunelor şi din cercurile administrative Vişeu, Iza, Şugatag şi Sighet, „300 de funcţionari şi conducători şi popor în număr de 5000”. Preşedintele ad-hoc al adunării, preotul Simion Balea din Săpânţa, în cuvinte înflăcărate arată scopul întrunirii şi roagă pe cei prezenţi să continue Sfatul Naţional Român al Comitatului Maramureş, cu 34 de membri. Preşedintele ales, dr. Vasile Chindriş, şi membrii Sfatului Naţional prestează jurământul în faţa adunării pe steagul naţional român. Se propune ca sfaturile naţionale săteşti să trimită câte doi delegaţi în Sfatul Naţional Comitatens Central al comitatului. Tot la fel reuniunile preoţilor, învăţătorilor, a notarilor români de stat, precum şi secţiunea social-democratică a muncitorilor români.
Se hotărăşte afirmarea Consiliului Naţional Român Comitatens ca singurul organ legal chemat a conduce viaţa publică a poporului român din Maramureş, afilierea acestora la Consiliul Naţional General cu sediul la Arad, se mulţumeşte lui Alexandru Vaida Voevod „pentru reprezentarea vrednică a idealului naţional prin vorbirea ţinută în 19 octombrie (sic!) 1918 în Parlamentul maghiar”. Hotărăşte înfiinţarea sfaturilor naţionale săteşti pentru păzirea ordinei publice, organizarea gărzilor naţionale.
Despre adunarea din 22 noiembrie 1918, Dr. Grigore Bota îşi aminteşte că „nimeni dintre cei prezenţi nu se îndoiau de reuşita unirii şi nimeni nu tremura de teama mitralierei amplasate pentru a ne intimida, la o fereastră a hotelului Korona”.

Odată constituit, Consiliul Naţional Român din Maramureş a desfăşurat o vastă activitate organizatorică, sprijinind prin toate forţele alcătuirea consiliilor comunale şi gărzi naţionale române în întreg judeţul. În cartea „Maramureşul şi Unirea”, editată de Muzeul Judeţean în 1968, se arată că: „În circulara Consiliului naţional judeţean redactată pe baza directivelor primite din partea C.N.R.C, privind înfiinţarea în fiecare comună a consiliilor comunale şi a gărzilor naţionale, se precizează în cele mai mici amănunte formele de organizare, precum şi atribuţiile noilor organe populare. Articolul 1 prevede instituirea, în fiecare comună, de consilii naţionale române din atâţia membri cât cer împrejurimile. Consiliul îşi alege biroul format dintr-un preşedinte, unul sau doi vicepreşedinţi şi unul sau doi secretari. Consiliul comunal, în frunte cu biroul său, va avea de îndeplinit toate îndrumările primite de la Consiliul naţional român judeţean şi Consiliul Naţional Român Central şi să rezolve toate sarcinile social-politice şi economice care cad în sfera sa de acţiune. Consiliul comunal – se spune în circulară – avea datoria să menţină ordinea obştească în comună, să vegheze asupra securităţii persoanei, fără deosebire de neam şi confesiune”.

Pentru a evita abuzurile sau acţiunile anarhice, circulara prevedea ca: „nimeni să nu se facă judecător în cauza sa, ci orice nedreptate l-a ajuns din trecut ori va întâmpina în viitor să se adreseze pentru recuperarea dreptului violat, biroului consiliului comunal sau judeţean”. Iar Garda Naţională avea datoria de a interveni: „de câte ori ordinea obştească, siguranţa personală sunt ameninţate şi să sprijine populaţia românească pentru realizarea unirii - visul său de veacuri”.

Tot în 22 noiembrie a avut loc o adunare şi în Baia Mare. În aceeaşi carte apărută în 1968 se arată că: „populaţia românească a oraşului, mineri, intelectuali şi ţărani din satele învecinate, şi-au dat adeziunea unanimă şi deplină la măsurile preconizate de C.N.R.C. care exprimau voinţa nestrămutată a întregului popor român. Preşedinte al Consiliului naţional român local din Baia Mare a fost ales avocatul Ioan Şavaniu, iar ca vicepreşedinţi: dr. Teofil Dragoș şi protopopul Alexandru Breban. Cu această ocazie a fost constituită şi garda naţională al cărei comandant a fost numit locotenentul în rezervă dr. Aurel Nistor”.
La Vişeul de Jos s-a constituit consiliul naţional comunal şi garda naţională în aceeaşi perioadă, cu prilejul unei mari adunări populare care a avut loc în localul şcolii din comună.
Cu aceeaşi hotărâre s-au întrunit şi românii din vechiul comitat al Chioarului, cu sediul la Şomcuta Mare. La adunarea din Şomcuta au participat şi mulţi ţărani şi intelectuali din satele apropiate: Buciumi, Văleni, Valea Chioarului, Buteasa.
Clocotul Unirii s-a resimţit şi în zona Târgu Lăpuş. În apelul adresat intelectualilor se arată că: „Sfatul organizat al neamului românesc vă cheamă imperios la o consfătuire pe ziua de 3 noiembrie 1918, la care să se aleagă consiliul naţional român, acuma când zbuciumul vremurilor ne-a adus suflul cald al libertăţii întregului neam românesc”. Din consiliul naţional ales la această consfătuire au făcut parte Gavril Buzura, protopopul Ioan Olteanu, George Petrovan, directorul băncii Lă­pu­şana,
Clement Petrovan, dr. Ioan P. Olteanu, dr. Iuliu Meca, precum şi 6 ţărani.  
În localităţile cu populaţie mixtă, ca Baia Sprie, Sighet, Târgu Lăpuş, Baia Mare, Seini, au luat fiinţă şi consilii naţionale maghiare.

Surse:
Dăncuş, M.; Todinca, Ghe. – Unirea Maramureşului cu Ţara, Editura Muzeului Maramureşului,
Maramureşul şi Unirea”,1968
Sfatul”, organ oficial al C. N. R. Comitatus Maramureş, An I, nr. 1 din 7/20 decembrie 1918, Sighet,
Contribuţii maramureşene la Marea Unire (1918-1919),
Gheorghe Todinca


Protocol de constituire a Consiliului Naţional Român Comitatens din Maramureş - Reprodus după o copie autentificată aflată în arhiva Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, provenită din Fondul Dr. Ioan de Kovats.

No. 1/1918, PROTOCOL luat în adunarea de constituire a Consiliului Naţional Român din Maramureş ţinută în Sighetul Marmaţiei în 22 novembrie 1918 oarele 11. Prezenţi: Ca reprezentanţi ai comunelor din cercurile administrative Vişeu, Iza, Şugatag şi Sighet 300 fruntaşi şi conducători şi popor în număr de 5000.
Ca preşedinte ad-hoc părintele Simeon Balea din Săpânţa prin cuvinte înflăcărate deschide adunarea şi roagă prezenţii să se constituiască numind de notar pe domnul Dr. Vasile Filipciuc.
Domnul Dr. Tit Doroş prezintă propunerile conferinţei prealabile, şi să primesc cu însufleţire a celor prezenţi şi Sfatul Naţional să constituieşte în modul următor:
De preşedinte a fost proclamat domnul Dr. Vasile Chindriş, de membri în Sfatul Naţional Comitatenz au fost aclamaţi domnii: Alexandru Cuza Anderco, Dr. Aurel Szabo, Dr. Ilie Chindriş, Dr. Izidor Anderco (preot greco-catolic), Emil Bran (preot greco-catolic), Artemiu Anderco (preot greco-catolic), Ştefan Ilniczki, Emil Stoica, Longin Mihalyi, Demetriu Kiss (preot greco-catolic), Simeon Balea (preot gre­co-catolic), Dr. Ioan Rednic, Dr. Ioan de Kovats, Dr. George Bârlea, Dr. Titu Doros, Ioan Doros (preot greco-catolic), Nicolae Doros (preot greco-catolic), Dr. Vasile Filipciuc, Simeon Sierbul, Iuliu Ardelean (preot greco-catolic), Ioan Bilţ (Dăncuş), Ioan Bârlea, Bazil Iurca, Vasile Ţiplea, Ioan Balea, Alexandru Miclea, Dr. Grigore Bota, Dr. Ilie Lazar, Vasile Timiş (Filipan), Petru Salca, Vaier Pop, Nicolae Pop, Simion Coman Pop, şi Ştefan Pop.
Preşedintele Dr. Vasile Chindriş şi membrii prezenţi ai Sfatului Naţional prestează în faţa adunarei pe steagul naţional român jurământul prescris.
Domnul preşedinte al Sfatului Naţional Dr. Vasile Chindriş propune ca Sfaturile Naţionale Săteşti să trimeată câte doi delegaţi în Sfatul Comitatenz Central, asemenea corpora­ţiunile preoţimei, învăţătorilor, a notarilor români, a funcţionarilor români de stat precum şi secţiunea social democratică a muncitorilor români, adunarea primeşte unanim.
Atât adunarea cât şi Sfatul Naţional unanim hotăreşte următoarele:
a. Consiliul Naţional Comitatenz ca singurul organ local chemat a conduce viaţa publică a poporului român din Maramureş aderează Consiliului Naţional General Ro­mân cu sediul în Arad şi să supune întru toate hotărârilor şi poruncilor acestuia ca şi singurul organ român chemat şi exclusiv îndreptăţit a hotărî şi porunci în numele poporului român din Ardeal şi Ungaria.
b. Mulţumesc domnului deputat Dr. Alexandru Vaida Voevod pentru reprezentarea vrednică a idealului naţional prin vorbirea ţinută în 19 octomvrie a Camerei Ungare.
c. Hotărăşte înfiinţarea Sfaturilor Naţionale Săteşti pentru păzirea ordinei, organizarea gardelor naţionale.
d. Mulţumeşte domnului Alexandru Cuza Anderco pentru darul naţional de coroane una suta de mii şi constată ca prin acest dar princial domnul Alexandru Cuza Anderco a intrat în şirul marilor mecenaţi români.
Nefiind alte propuneri concrezându-să preşedintele ca urgent să se pună în conţelegere cu Consiliul Central Român din Arad, adunarea se declară încheiată.

D.C.S. Dr. Vasile Filipciuc m.pr. notar,
Dr. Vasile Chindriş m.pr. Preşedinte

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.