Claca de la Aspra

În 31 iulie, anul acesta, domnii Roxana şi Gabriel Motica au făcut ,,clacă de strâns fân” pe proprietatea dumnealor din Aspra, un sătuc tare frumos, situat pe malul drept al râului Lăpuş,  între satele Preluca Nouă şi Codrul Butesei. Am fost invitat şi am participat cu mare drag, pentru că sunt născut în Preluca Nouă şi mă socotesc şi mă simt de-al locului.

Preot profesor Florian Nechita Prelucanu
Foto: Gabriel Motica

A rânduit bunul Dumnezeu o vreme numai bună de strâns fân încât participanţii s-au putut lesne îmbrăca în costume na­ţio­nale, atât ,,clăcanii”, cât şi artiştii. A fost o frumuseţe şi o bucurie ca pe vremuri.
După o rugăciune şi binecuvântare a preotului local Florean Vasile, unii s-au apucat la strâns, alţii la greblă, alţii la făcut ,,căptiţi”. Vreo câţiva, între care şi eu, la cărat căptiţi cu rudele. Unii au bătut parii şi au făcut podinele, după care s-a început făcutul a două ,,fâcituri”, întocmai ca pe vremuri, pentru că oamenii sunt pricepuţi şi harnici.
Toată munca a fost însoţită de cântatul, de ,,zâsul” cetăraşilor. Între timp, clăcanii au fost ,,ominiţi” cu ,,horincă”, ,,pancove”, plăcintă şi alte bunătăţi.
După ce fâciturile s-au gătat şi pă ele s-a pus ,,popa”, a urmat masa propriu-zisă şi ,,jocul la şură”. Prin zonă se practică ,,jocuri” unice: Roata întoarsă şi cu bătut în ,,Pălni”, ,,Joc de-a lungu”, ,,Șapte paşi”, ,,Patru paşi” şi ,,Ciobănaşu”. Toată lumea s-a simţit bine şi a fost o veselie generală. Au parti­cipat mulţi oaspeţi dintr-o mulţime de sate vecine şi mai îndepărtate: Vima Mică, Suciu de Sus şi de Jos, Lăpuşul Românesc, Între Râuri, Codru Butesei, Coruia, Dealu Corbului şi alte sate din Lăpuş, Chioar, Codru şi Fisculaş.

Printre artiştii participanţi: Rafila Bărbos, gemenele Maramureşului Susana şi Daciana Vlad din Să­liştea de Sus – Valea Izei, Onişor Pop din Lăpuş, Daniel Leş din Suciu şi surorile Ovidia şi Octavia Ştef din Preluca Nouă.

Prin această ,,clacă” s-a urmărit, în primul rând, promovarea elementelor de identitete ale neamului, prin care poporul român a dăinuit în istorie: limba română, ortodoxia bimilenară, cultură, şi tradiţii – costum, joc şi cântece naţionale. S-a urmărit să se reactiveze frumoasele şi autenticele obiceiuri de odinioară şi s-a reuşit. Doamne, mai ajută-ne să facem şi de acum înainte!