Chelnerii deputatului

“Axioma” cu pretentiile direct proportionale cu grosimea portofelului nu este mereu valabila. De exemplu, desi a investit un puhoi de bani in hotelul-restaurant din buricul targului, pretentiile lui Ioan Hoban au ramas la stadiul de “Oaza italiana”. Cel putin la capitolul angajati. Adica, desi localul intrase in Europa pentru o vreme, cel putin cu numele, “traditiile locului”, adica lungul drum al chelnerilor catre masa s-au pastrat. Stiti proverbul cu gardul vopsit si leopardul care priveste suav de dupa?