Bugetul de stat pe 2026. Cum arată proiectul și când va fi adoptat

Cu o întârziere de 3 luni, Guvernul a publicat săptămâna aceasta legea bugetului de stat pentru acest an. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit marți, 10 martie, pentru a stabili votarea de urgență a bugetului pe 2026, având în vedere că, dacă proiectul de buget nu va fi adoptat de coaliție în cel mai scurt timp, România riscă să rămână fără guvern și să intre în criză politică. 

Întârzierea adoptării bugetului creează presiune nu doar în plan politic, ci și în plan economic, deoarece numeroase proiecte de investiții depind de aprobarea acestei legi. De asemenea, administrațiile locale și instituțiile publice au funcționat și funcționează în aceste prime trei luni ale anului cu o cotă de buget de 1/12 lunar din bugetul pe 2025. Astfel, nu pot fi angajate noi investiții.

De adoptarea legii bugetului de stat depinde și achitarea unor obligații financiare pe care unele autorități locale le au.

Cu toate acestea, nu este cert dacă bugetul va fi adoptat sau nu săptămâna viitoare, liderii PSD fiind încă nehotărâți dacă votează Legea bugetului, dar spun că vor lua o decizie duminică, 15 martie.

Conform declarației ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, „Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor.
Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”.

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre provocările care definesc bugetul pentru acest an: „Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări.

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a declarat acesta.

Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, este nemulțumit de faptul că schița bugetului nu conține și creșterea salariului minim, măsură care ar trebui să intre în vigoare la 1 iulie, iar creșterea netă ar fi de aproximativ 100 de lei. Scandalul vine la pachet cu banii ceruți de PSD pentru ajutoare - 3,4 miliarde de lei.

„Nu ne-am gândit, de exemplu, că ceea ce am închis în discuții în cadrul coaliției, anume salariul minim, nu e prins. De ce ar fi bani suficienți să finanțezi spre exemplu deducerea de 400 de euro pe bursă la cineva care joacă pe bursă, anual, și să nu poți să finanțezi indemnizația la copiii cu dizabilități de la 80 de lei la 190?!”, a declarat Sorin Grindeanu, președinte PSD.

Ministrul Finanțelor îl contrazice pe liderul PSD și susține că majorarea salariului minim e prinsă în buget.

„Eu cred că pot fi finanțate și din fonduri europene și cred că ar trebui cu toții să depunem eforturi în acest sens”, a transmis Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Disputa dintre liderii Coaliției de guvernare continuă chiar și în această perioadă de instabilitate la nivel mondial. Aceștia par să fie mai preocupați de negocieri și reproșuri publice decât de găsirea unui consens rapid, mai ales că deja ne confruntăm cu o întârziere semnificativă în ceea ce privește adoptarea bugetului de stat pe anul 2026.

În aceste condiții, rămâne de văzut cât de repede va fi adoptată legea bugetului și dacă liderii politici vor reuși să depășească neînțelegerile pentru a asigura stabilitatea financiară și politică de care țara noastră are mare nevoie.

Cum arată schița bugetului pentru acest an

Proiectul de buget pe 2026 arată creșteri semnificative ale finanțării pentru unele ministere și instituții din domenii precum energia, apărarea, fondurile europene sau digitalizarea, dar și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru Parchetul General, Administrația Prezidențială și pentru SRI. În schimb, pentru sănătate, un domeniu esențial, bugetul va fi redus față de anul trecut.

Conform comunicatului transmis de Ministerul Finanțelor, pentru acest an, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

„Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetară are la bază venituri stabilizate și eficientizarea activității administrației fiscale.

În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene”, se mai arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Ce ministere primesc buget mai mare anul acesta

Una dintre cele mai mari creșteri apare la Ministerul Energiei, unde creditele bugetare ajung la 19,7 miliarde de lei, cu 268% mai mult decât în 2025, iar creditele de angajament sunt de 10,2 miliarde de lei, mai mari cu 24%.

Bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene crește semnificativ, cu credite bugetare de peste 12,6 miliarde de lei, cu 72,3% mai mari față de anul trecut, iar creditele de angajament depășesc 17,8 miliarde de lei.

Și bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se majorează: 3,7 miliarde de lei credite bugetare, cu 59,4% mai mult, și 3,9 miliarde lei credite de angajament, în creștere cu 79,5%.

Alocări mari sunt și la Ministerul Apărării Naționale: 49,3 miliarde de lei credite bugetare, în creștere cu 16%, și 112 miliarde de lei credite de angajament.

Bugetul Ministerului Afacerilor Interne ajunge la 35,4 miliarde de lei, cu o creștere de 3,8%, iar creditele de angajament sunt de 36,2 miliarde de lei.

La Ministerul Transporturilor și Infrastructurii bugetul ajunge la peste 42 miliarde de lei, iar creditele de angajament depășesc 109,9 miliarde de lei.

La Ministerul Educației și Cercetării bugetul ajunge la 64,7 miliarde de lei, în creștere cu 5,78%, iar creditele de angajament sunt de 65,2 miliarde de lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 27,7 miliarde de lei credite bugetare, cu o creștere de 5% față de anul trecut și 43,7 miliarde de lei credite de angajament, în creștere cu 65%.

Ce ministere primesc bani mai puțini

Pe de altă parte, proiectul de lege privind bugetul pe anul 2026 arată reduceri la mai multe ministere importante, anume:

·        Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are 91,8 miliarde de lei credite bugetare, cu 7,5% mai puțin decât în 2025.

·        Ministerul Sănătății are 22,8 miliarde de lei credite bugetare, cu o scădere de 13% față de anul trecut, însă aici cresc creditele de angajament la 31,1 miliarde de lei, semn că sunt pregătite investiții pe termen mai lung.

·        Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are o scădere cu 20%, la 22,8 miliarde de lei credite bugetare, însă și aici cresc creditele de angajament la 39,2 miliarde de lei, cu 67% mai mult față de anul trecut.

Alocări pentru persoanele vulnerabile și programe sociale

Bugetul de anul acesta include alocări importante pentru programe sociale și educaționale, precum:

• 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
• 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
• 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
• sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
• programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.

„Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei”, a comunicat Ministerul Finanțelor.

Bani pentru administrația locală

Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru dezvoltarea comunităților și autorităților publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei).

Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:

• 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
• 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București;
• 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
• 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
• 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.

Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.

Investiții publice

În 2026, volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde de lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei).

Structura fondurilor dedicate investițiilor:

• Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025);
• PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025);
• PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel);
• SAFE - împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară);
• Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025);
• Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel).

Cum se împart banii

Creditele bugetare acoperă cheltuielile și plățile din exercițiul curent, iar creditele de angajament reprezintă limita maximă până la care pot fi asumate obligații financiare, chiar dacă plățile vor fi făcute în anii următori.

Ministerul Afacerilor Interne

Credite de angajament - 36,2 miliarde de lei;

Credite bugetare - 35,7 miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Externe

Credite de angajament - 1,8 miliarde de lei;

Credite bugetare - 1,6 miliarde de lei.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Credite de angajament - 43,7 miliarde de lei;

Credite bugetare - 27,7 miliarde de lei.

Ministerul Apărării Naționale

Credite de angajament - 112,5 miliarde de lei;

Credite bugetare - 49,3 miliarde de lei.

Ministerul Culturii

Credite de angajament - 2,1 miliarde de lei;

Credite bugetare - 1,4 miliarde de lei.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Credite de angajament - 109,9 miliarde de lei;

Credite bugetare - 42 miliarde de lei.

Ministerul Educației și Cercetării

Credite de angajament - 65,2 miliarde de lei;

Credite bugetare - 64,7 miliarde de lei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Credite de angajament - 17,8 miliarde de lei;

Credite bugetare - 12,6 miliarde de lei.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Credite de angajament - 92,4 miliarde de lei;

Credite bugetare - 91,8 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor

Credite de angajament - 21,5 miliarde de lei;

Credite bugetare - 12,1 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale 

Credite de angajament - 112,8 miliarde de lei;

Credite bugetare - 112,4 miliarde de lei.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Credite de angajament - 3,9 miliarde de lei;

Credite bugetare - 3,6 miliarde de lei.

Ministerul Energiei

Credite de angajament - 10,1 miliarde de lei;

Credite bugetare - 19,7 miliarde de lei.

Ministerul Justiției

Credite de angajament - 4,6 miliarde de lei;

Credite bugetare - 4,6 miliarde de lei.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Credite de angajament - 39,2 miliarde de lei;

Credite bugetare - 22,8 miliarde de lei.

Ministerul Public

Credite de angajament - 2,6 miliarde de lei;

Credite bugetare - 2,8 miliarde de lei.

Ministerul Sănătății

Credite de angajament - 31,1 miliarde de lei;

Credite bugetare - 22,7 miliarde de lei.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Credite de angajament - 4,6 miliarde de lei;

Credite bugetare - 5,9 miliarde de lei.

Administrația Prezidențială

Credite de angajament - 124,4 milioane lei;

Credite bugetare - 103,4 milioane lei.

Senatul României

Credite de angajament - 259 milioane lei;

Credite bugetare - 259 milioane lei.

Camera Deputaților

Credite de angajament - 954 milioane lei;

Credite bugetare - 278 milioane lei.

Înalta Curte de Casație şi Justiție

Credite de angajament - 5 miliarde lei;

Credite bugetare - 5 miliarde lei.

Curtea Constituțională

Credite de angajament - 44,3 milioane lei;

Credite bugetare - 44,3 milioane lei.

Secretariatul General al Guvernului

Credite de angajament - 2,8 miliarde lei;

Credite bugetare - 2,6 miliarde lei.

Serviciul Român de Informații (SRI)

Credite de angajament - 5,6 miliarde de lei;

Credite bugetare - 5,2 miliarde de lei.

Serviciul de Informații Externe (SIE)

Credite de angajament - 762,5 milioane de lei;

Credite bugetare - 812,5 milioane de lei.

Serviciul de Protecție și Pază (SPP)

Credite de angajament - 415,4 milioane de lei;

Credite bugetare - 408,9 milioane de lei.

Serviciul de telecomunicații Speciale (STS)

Credite de angajament - 1,6 miliarde de lei;

Credite bugetare - 1,5 miliarde de lei.

Academia Română

Credite de angajament - 776,8 milioane de lei;

Credite bugetare - 752,9 milioane de lei.

Institutul Cultural Român

Credite de angajament - 35,3 milioane de lei;

Credite bugetare - 35,3 milioane de lei.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Credite de angajament - 289,2 milioane de lei;

Credite bugetare - 280,8 milioane de lei.

Consiliul Economic și Social (CES)

Credite de angajament - 14,8 milioane de lei;

Credite bugetare - 14,8 milioane de lei.

Curtea de Conturi

Credite de angajament - 573,1 milioane de lei;

Credite bugetare - 557,7 milioane de lei.

Autoritatea Electorală Permanentă

Credite de angajament - 322 milioane lei;

Credite bugetare - 289,7 milioane lei.

Avocatul Poporului

Credite de angajament - 24,2 milioane de lei;

Credite bugetare - 24,2 milioane de lei.

Alexandra CRISTIAN