• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 27 Februarie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 Decembrie , 2023

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XLVII)

 

l  21 august 2019. CecarBusinessMagazin.ro informează că România „este prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internațional de Carte de la Beijing”, unde anul acesta țara noastră are statutul de „invitat de onoare”. Secvențe din textul de prezentare: „Cea de-a XXVI-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing se deschide astăzi și va dura 5 zile... între lansările de carte se numără Corneliu Baba, albumul Desene, dedicat operei artistului vizual Mircia Dumitrescu, Antologia prozei contemporane românești, selecție făcută de traducătorul Gao Xing, La hotarul dintre milenii: Mineritul, încotro? de Nicolae Bud. La capitolul prezentări de carte, Istoria Românilor, scrisă de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, un volum deja tradus în limba chineză de anul trecut, este unul dintre evenimentele importante de la standul României.”

 

l  25 martie 2019. S-a lansat, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, romanul Joia patimilor de Horia Bădescu, ediția a IV-a, apărută la Editura Școala Ardeleană. Au prezentat: acad. Ioan Bolovan (prorector UBB), dr. Constantin Cubleșan, dr. Mircea Popa și Vasile George Dâncu. Moderator: dr. Tudor Sălăgean. Moment excepțional: Corul bărbătesc „Dacii liberi” din Libotin, Maramureș. Declarația autorului: „Am scris această carte pentru prietenii mei din Țara Lăpușului, cei care m-au primit întotdeauna ca pe unul de-al lor, pentru învățătorul Roman Precup, cel cu inima cât toată Transilvania, cel care mi-a vorbit prima oară despre aceste întâmplări de demult. Am scris despre dragoste și ură, despre sânge și lacrimi, dar mai cu seamă despre străduința de a rămâne oameni și frați.” Prefață de Petru Poantă. Postfață de Liviu Petrescu. Prima ediție a apărut în 1981 la Editura Cartea Românească din București. Esența cărții poate fi concentrată pe chestiunea masacrului comis în decembrie 1918 de către o facțiune șovină a ungurilor asupra românilor adunați să-și manifeste bucuria în Tg. Lăpuș, pentru evenimentele de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Actuala ediție a fost încadrată în Colecția Romanele Marii Uniri. Prin această carte fundamentală, Horia Bădescu, prietenul nostru, „și-a asumat Maramureșul într-o formă profundă”, după cum scrie cu trimitere la temă ziaristul Gheorghe Pârja.

 

l  2013. La Editura Citadela din Satu Mare (director: Aurel Pop), se tipărește cartea Influențe shakespeariene în sonetul eminescian de Teodora Elena Weinberger (120 p.).

 

l  16 mai 2022. În revista „România Mare”, fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu, Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea semnează articolul Academicianul Ștefan Pascu și Satu Mare. Relatări detaliate despre evenimentele din 1983, când, în județul Satu Mare, marele istoric clujean și-a lansat valoroasa lucrare Ce este Transilvania?, în municipiul reședință de județ, dar și la Carei, Sanislău, Poiana Codrului și Medieșu Aurit. Aserțiunile autorilor se întemeiază pe un interviu acordat de Ștefan Pascu și găzduit în „Cronica sătmăreană”, reluat parțial și în articolul de față. Referirile la întâlnirile din Medieșu Aurit și satul Lucăceni duc ideile spre figura luminoasă a lui Vasile Lucaciu. „Sunt mândri oamenii din Lucăceni - spune academicianul - de patronul lor, pe care-l cinstesc în toate împrejurările și în felurite forme. Iar biserica, asemănată cu Voronețul, este mai degrabă un monument istoric; la intrare străjuiesc Decebal și Traian, iar în interior, nenumărate aspecte din mișcarea memorandistă și mișcarea națională a românilor din Transilvania. E unică în țară, după cum deosebiți sunt locuitorii satului.” Aserțiuni onorante și docte au vectorialul spre Carei, Satu Mare, Ardud... „Mă refer în primul rând la Zotmar-Sătmar-Satu Mare, care a aparținut și de familia Drăgoșeștilor din Maramureș, apoi, la Ardud, unde există vechea cetate construită de familia Drag, tot din Maramureș, care, în 1481, în istoria Ungariei este pomenit cu numele de Dragfy, de la Bartolomeu Dragfy - voievod al Transilvaniei...”

 

l  18 septembrie 1925. Deși Mănăstirea Dragomirești și-a reînceput existența în anul 1923, prin construirea unei biserici și a unui corp de chilii de către întâiul ei ctitor - Preotul Petru Moldovan -, în urma demersurilor către Mitropolia Ardealului și Episcopia Clujului, la 18 septembrie 1925, Patriarhul semnează documentul de aprobare, unul dintre primele acte elaborate în această nouă calitate. Printre credincioșii din zonă circulă o frumoasă poveste, potrivit căreia „dacă Patriarhul din Toplița, Miron Cristea, a pus temelia scriptică Mănăstirii Dragomirești, și părintele Sofronie Perța, actualul stareț, de loc din apropiere (satul Botiza), a fost chemat aici la slujire tot de la Toplița, mănăstirea întemeiată de același Patriarh”! Și se concluzionează simplu la o posibilă interogație: „Voia și planul lui Dumnezeu!”.

 

l  22 iulie 1984. Are loc sfințirea Bisericii Ortodoxe din Soconzel, comuna Socond, județul Satu Mare, de către PS Vasile Coman, Episcop al Oradiei, însoțit de un sobor de 47 de preoți. Consemnarea evenimentului este făcută „telegrafic” în „Telegraful Român” de la Sibiu, an 132, nr. 39-40 și 41-42, p.8. Impunătoarea biserică, „botezată” de poporul drept-credincios din zonă „Catedrala Codrului” a fost ridicată începând cu anul 1977, odată cu instalarea ca preot la Parohia Soconzel a părintelui Ion Malancaș, care a slujit și în Hodișa. La evenimentul religios din 1984 a luat parte și părintele Bartolomeu Anania, după cum rezultă din mărturisirile fiicei preotului, prof. dr. Nicoleta Gabor, făcute monografilor dr. Viorel Câmpean și Ionel Costescu în procesul de documentare pentru lucrarea Biserica din Hodișa la Centenar 1923-2023. Ulterior, istoricul Viorel Câmpean a descoperit la un bătrân din Soconzel două fotografii care atestă prezența viitorului Mitropolit, Bartolomeu Anania, la această mare sărbătoare din Țara Codrului.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.