• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 04 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 27 Noiembrie , 2023

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XLVI)

l  21 iulie 2016. Citim în „Evenimentul Zilei” din 22 iulie a.c.: Singurul român Membru al Academiei Agricole a Franței, omagiat la împlinirea vârstei de 90 de ani. Ambasada României de la Paris a organizat o recepție în cinstea acestei aniversări, ocazie cu care academicianului francez Cicerone Rotaru i-a fost acordată din partea Centrului Cultural-Social Vișeul de Sus o „Diplomă de Excelență” pentru contribuția sa de excepție în protejarea și în cercetarea mediului înconjurător și a patrimoniului natural al Munților Maramureșului. Ambasadorul Luca Niculescu i-a înmânat venerabilului profesor Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de „Comandor”, conferit de președintele României. A fost prezent și ambasadorul Adrian Cioroianu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO. Recent (n.n. - adăugăm și această informație), savantul a fost gratulat cu medalia de aur „Fidelis Silvarum” a Consiliului Forestier European.

 

l  16 mai 2022. 42 de ani de la moartea lui Marin Preda este titlul articolului evocator din „Gazeta de Maramureș”, revistă de rafinament cultural evident. Biografie, „plecarea din satul natal”, bibliografie, „activitatea literară”, detalii de viață și creație. Un articol-studiu, un memoriu de viață pentru un romancier român de elită, foarte iubit de cititorii de romane. Nu lipsesc nici speculațiile vehiculate chiar în relație cu moartea sa la 16 noiembrie 1980. Se crede că, după publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni, scriitorul... trebuia să dispară! Și a dispărut în condiții rămase până astăzi dubioase!

 

l  1 iunie 2020. Prietenii românilor: francezii Emmanuel de Martonne și Robert Ficheux. Contribuții decisive la făurirea României Mari este titlul articolului-vedetă din „Gazeta de Maramureș”. Material prilejuit de aniversarea a 100 de ani de la consfințirea prin semnarea de către părțile implicate a Tratatului de la Trianon (Paris). Alte vedete de subiect: Ferdinand I, Regina Maria, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu ș.a.. Articolul conține solide elemente de biografii personale pentru cei doi francezi și suficientă istorie relațională pentru această perioadă atât de încărcată de răspunderi și încercată de viscolele istoriei. De reținut că cei doi savanți francezi au fost cooptați în structura Academiei Române, în 1912 (Em. de Martonne) și 1948, respectiv 1991 (Robert Ficheux).

 

l  22 septembrie 1973. În ziarul județean „Pentru Socialism”, an XXIII, nr. 6110, p. 3, Mihai Olos publică dialogul Cu Vida Gheza despre trăinicia artei angajate.

 

l  Aprilie 2016. La Editura Basilica din București a ieșit de sub tipar în condiții grafice și tipografice de excepție lucrarea Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române membri ai Academiei Române (1866-2016), publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (192 pagini). Scurte schițe biografice pentru patriarhii Nicodim Munteanu, Miron Cristea, Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea, cei 16 mitropoliți, 10 episcopi și 14 preoți și profesori de Teologie. Nu lipsesc ierarhii și dascălii care au avut în decursul timpului legături trainice cu Nord-Vestul Românesc: Andrei Șaguna, Vasile Mangra, Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Antonie Plămădeală, Nicolae Corneanu, Irineu Popa, Bartolomeu Anania, Laurențiu Streza, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Emilian Birdaș, Simeon Florea Marian, Ștefan Meteș, Dumitru Stăniloae, Mircea Păcurariu.

 

l  28 mai 2006. Autograf din partea familiei Chișu din Blăjenii de Sus, pentru familia Teodor Ardelean din Baia Mare, pe pagina de gardă a volumului In aeternum, Nicolae Bălan, Arhiepiscop și Mitropolit, ediție îngrijită de preoții Ioan Pintea și Constantin Mileșan. Coperta: Marcel Lupșe. (216 p.). Studiul introductiv - Marele Nicolae Bălan - este realizat de IPS Bartolomeu Anania. Alte texte evocatoare sunt scrise de: Antonie Plămădeală, Mircea Păcurariu, Dumitru Stăniloae. Inițiatorii editării cărții au așezat în florilegiul omagial și texte mai vechi semnate de Nichifor Crainic și Izidor Todoran, mesaje transmise de importanți oameni de suflet, amintiri, pastorale de Crăciun, evocări, repere monografice ale satului. Omagierea a fost completată de dezvelirea unui bust al ierarhului, ridicat pe vatra părintească și de atribuirea numelui Mitropolitului Nicolae Bălan școlii din Blăjenii de Sus, județul Bistrița-Năsăud. Cartea se găsește în colecțiile Sălii de lectură a Bibliotecii „Petre Dulfu”.

 

l  15 februarie 2013. În publicația sighet-online.ro citim despre colaborarea dintre meșterul popular Dumitru Pop-Tincu din Săpânța și profesorul israelian Haim Maor, Șeful Departamentului de Arte al Universității „Ben Gurion” din Negev, Beer Sheva, concretizată în lucrarea Spiritul Săpânței (pictură, desen, fotografie documentară, înregistrări video ș.a.). Omul cheie într-o relație cultural-academică de tip „sabațial” a fost profesoara Nora (Eleonora) Stanciu, artistă israeliană, evreică de origine română, pictor, tapiser, ghid, translator, bibliograf, mentor..., însoțitoarea profesorului Haim Maor în România. Cei trei artiști au lucrat în comun la acest proiect timp de o lună de zile, iar produsele rezultate, ce fac apel la memorie, comemorare, mesaj artistic și folcloric, au fost itinerate în România și apoi în Israel.

 

l  3 septembrie 2012. La Bistrița are loc vernisajul Expoziției Spiritul Săpânței, realizată de artiștii israelieni Haim Maor și Nora (Eleonora) Stanciu, în colaborare cu Dumitru Pop-Tincu, artistul popular ce sculptează și pictează portretele de pe crucile Cimitirului Vesel, continuatorul magistrului Stan Pătraș. Organizator: Societatea de Concerte Bistrița. Locația: Galeria Lina de la Sinagoga Bistrița. Vernisajul, ce a etalat academicitate și academism internațional (n.n. - profesorul Haim Maor fiind o somitate mondială în domeniu), a beneficiat suplimentar de un recital de muzică arhaică din Transilvania și Maramureș, susținut, printre alții, de Nicolae Pițiș și Maria Casandra Hauși, câștigătoarea trofeului „Maria Tănase” în anul 2010. Proiectul Spiritul Săpânței se bucură de sprijinul Ministerului de Externe și Ambasadei Israelului la București. Pentru tot și pentru toate acestea, întâmplate atât de frumos la Bistrița, Maramureșul mulțumește prietenului său Gavril Țărmure.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.