• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 26 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 21 Martie , 2022

Am scăpat de mască, dar punem botniță libertății de exprimare

„Ministerul Adevărului” din celebrul roman „1984ˮ” ar putea deveni realitate în România! I După ce au renunțat la măsurile de combatere a pandemiei, autoritățile par să se concentreze pe măsuri de combatere a fake-news-urilor, printr-un proiect controversat care ar putea genera de fapt cenzură I Mai mult, Parlamentul a decis pedepsirea incitării la ură, violență sau discriminare, inclusiv pe bază de apartenență politică sau opinie politică, cu până la trei ani de închisoare I Practic, cei care strigă „Jos ciuma roșie!”, sau „Jos ciuma galbenă!” ar putea ajunge după gratii. Reintroducem delictul de opinie?

După ce, timp de doi ani, drepturile și libertățile fundamentale au devenit mai degrabă facultative, din cauza pandemiei de coronavirus, acum se pare că ne pregătim de o nouă etapă în care drepturile pot fi suspendate pe motiv de război, de această dată.
Pe lângă sarabanda introducerii stării de criză, care nu este prevăzută de Constituția României și care are o linie foarte subțire de demarcație între abuzuri și crize reale, săptămâna trecută, au apărut în spațiul public mai multe ini­țiative care par să transpună în realitate situații desprinse parcă din epoca de aur sau din romane ca și „1984”.

Săptămâna trecută, în spațiul public a izbucnit o dezbatere aprinsă, după ce a apărut informația că Guvernul României, împreună cu un ONG, ar vrea să monitorizeze spațiul on-line cu scopul de a detecta fake-news-uri. Șeful DSU, Raed Arafat, a recunoscut că Departamentul pe care îl conduce colaborează cu mai multe ONG-uri în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a revenit cu o serie de explicații, în care, practic, responsabilitatea pentru această platformă este aruncată în cârca ONG-urilor: „În primul rând, Guvernul susține li­bertatea de exprimare și dreptul la informare co­rectă a cetățenilor. Orice inițiativă care vine din zona societății civile și care are ca scop combaterea dezinformării în spa­țiul public reprezintă contribuții, proiecte care ajută practic accesul opiniei publice la informații reale în timp util. Dar Guvernul României respinge orice formă de cenzură, orice formă de îngrădire a liberei exprimări și susține orice inițiativă care contribuie și respectă nevoia de informare a publicului în condițiile legii și literei și spiritului Constituției României. Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățea­nului. Inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false. Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate. Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific”.
Iar ONG-ul care susține inițiativa argumentează necesitatea acestei platforme prin comunicarea deficitară a Guvernului.

De ce a stârnit dezbateri aprinse această inițiativă?  Temerea este că, potrivit presei, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propagandă rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau pre­ședintele Iohannis cu un context de „corupție” ori „incom­pe­tență”, având ca marker de dez­in­­formare expresii precum „mi­zerie” sau „furtișag”. Practic, pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incom­petență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.

Inițiativa a fost criticată chiar de liderii Coaliției de Guvernare. Europarlamentarul PNL, Rareş Bog­dan, a scris că va cere partidului, în calitate de prim-vice­președinte, şi Guvernului României, ca membru al echipei de Coordonare a Coaliţiei, să nu susțină proiectul platformei de combatere a dezinformărilor, el arătând că este „un absolutist când vine vorba de libertatea de exprimare”. El mai afirmă că „proiectul este o idee nefericită”, pentru că de la monitorizare se va ajunge la cenzură, iar ideile, fie că suntem de acord cu ele, fie că nu, trebuie să circule libere: „Când vine vorba de libertatea de exprimare, sunt un absolutist. Susțin total cele spuse de Elon Musk acum 5 zile, când a fost rugat să scoată anumite site-uri de pe rețeaua de sateliți StarLink. Nu trebuie să alunecăm către scenarii care riscă să semene cu realitățile din romanul «1984»! Un Minister al Adevărului poate deveni un coșmar”.

Și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis că PSD nu va fi niciodată de acord cu propunerea făcută lui Raed Arafat de către „societatea civilă”, reacționând, astfel, la informația potrivit căreia un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pre­gătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi „fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina.
„PSD nu va fi niciodată de acord cu propunerea făcută domnului Arafat de către «societatea civilă»! Cenzura, Ministerul Adevărului, Scânteia nu pot deveni armele democrației și ale statului de drept. Trebuie să luptăm cu dezinformarea, dar fără a suprima sub nicio formă libertatea de exprimare folosind instrumente ale regimurilor totalitare”, a anunțat liderul PSD.
Argumentele autoritățile au continuat însă. Iar Raed Arafat a anun­țat că platforma nu se va finanța cu bani de la stat și a afirmat din nou că platforma nu va însemna cenzură. Până când această platformă va deveni realitate, o altă inițiativă a fost deja adoptată de Parlament. Concret, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a decis schimbarea Codului Penal printr-o modificare adusă articolului 369 referitor la incitarea la ură sau discriminare. Mai precis, noul articol pedepsește incitarea la „violență, ură sau discriminare” împotriva „unei persoane sau categorii de persoane” pe motiv că ar face parte dintr-o anumită categorie, fiind inclus drept criteriu inclusiv apar­tenența sau opinia politică, pe lângă cele referitoare la rasă, na­ționalitate, etnie, limbă, gen, orientare sexuală, avere sau vârstă.
Astfel, potrivit noii reglementări, infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare reprezintă: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Modificarea a fost operată ca transpunere în legislație a Deciziei cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
Proiectul de acum este, de fapt, cel de anul trecut și care a fost contestat cu succes de către președintele Klaus Iohannis la Curtea Consti­tuțională, pe motiv că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune. Acum, însă, s-a întors în Parlament.

Temerile legate de această modificare sunt că vor afecta libertatea de exprimare, rein­cri­minând delictul de opinie. Practic, vor putea fi formulate abuziv plângeri, inclusiv pentru critici pe criterii politice.
Acum, se pare că legea va fi din nou contestată la Curtea Cons­ti­tuțională de către USR, care a ajuns din inițiator, contestatar. Amendamentul criticat acum de USR a fost propus în trecut chiar de Ministerul Justiției în mandatul lui Stelian Ion și asumat de colega sa, senatoarea USR PLUS din Comisia Juridică, Simona Spătaru.

După ce proiectul de lege a fost adoptat luni și de plenul Camerei Deputaților, camera decizională, USR a acuzat că este in­cri­minat delictul de opinie. Deputatul jurist Mihai Badea, fost președinte al Comisiei Juridice, a acuzat că este incriminat delictul de opinie pe motiv de apar­tenență politică.
„Practic, orice critică mai substan­țială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a declarat Mihai Badea.
„Ce înțelegeți prin instigare la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice? Codul penal nu conține nicio definiție a acestei noțiuni, care rămâne la aprecierea ins­tanței. Ne­socotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, dar și principiul constituțional al calității, clarității și preciziei legii. Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a declarat presei Mihai Badea.
Deputatul USR mai arată că „în timp ce într-o țară vecină se luptă și se moare pentru libertate și de­mo­crație, coaliția PSD-PNL-UDMR adoptă o lege care ne apropie de Rusia, unde simpla referire la conflictul sângeros din Ucraina ca fiind un război în toată regula poate conduce la 15 ani de închisoare”.
Oricum, legea va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Așa că vom reveni.
 

****

„PSD nu va fi niciodată de acord cu propunerea făcută domnului Arafat de către «societatea civilă»! Cenzura, Ministerul
Adevărului, Scânteia nu pot deveni armele democrației și ale statului de drept. Trebuie să luptăm cu dezinformarea, dar fără a suprima sub nicio formă libertatea de exprimare folosind instrumente ale regimurilor totalitare”.

Marcel Ciolacu,
președinte PSD

 

„Când vine vorba de libertatea de exprimare, sunt un absolutist. Susțin total cele spuse de Elon Musk acum 5 zile, când a fost rugat să scoată anumite site-uri de pe rețeaua de sateliți StarLink. Nu trebuie să alunecăm către scenarii care riscă să semene cu realitățile din romanul «1984»! Un Minister al Adevărului poate deveni un coșmar”.

Rareș Bogdan,
Europarlamentar PNL

 

„Ce înțelegeți prin instigare la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice? Codul penal nu conține nicio definiție a acestei noțiuni, care rămâne la aprecierea instanței. Ne­socotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, dar și principiul constituțional al calității, clarității și preciziei legii”.

Mihai Badea, deputat USR

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.