• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 20 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Mai , 2024

A treia zi a Sfintelor Paști Hramul Mănăstirii Habra

Marți, 7 mai 2024, în a treia zi a Sfintelor Paști, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a slujit la Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra, cu ocazia serbării hramului așezământului monahal.

„Mănăstirea Învierea Domnului de la Habra sau Habru, de lângă localitatea Groșii Băii Mari, are o istorie îndelungată și zbuciumată. La 1600 se consemnează în documentele vremii că această mănăstire exista, probabil cu mult înainte a fost ctitorită și se spune că - prin Episcopul Serghie, care a păstorit aici și a fost și stareț și a păstorit și în Maramureș, ținutul Maramureșului și Sătmarului, în Eparhia Sfântului Iosif Mărturisitorul de mai târziu - a sprijinit Unirea lui Mihai Viteazul de la 1600. Episcopul Serghie a fost chemat, apoi, de voievod la sinodul de la Suceava, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. La 1604, 3 decembrie, într-o scrisoare a Episcopului Serghie, este pomenită Mănăstirea Habra de lângă Baia Mare, de deasupra Băii Mari, după care, la 1614 dispare. Se știe că a fost incendiată și a dispărut sub cenușa din pământ. Tradiția spune că, de Învierea Domnului, credincioșii auzeau clopotele cântând în pământ, adică vestind că pe acest loc a fost o biserică a Învierii. Mănăstirea a renăscut după 1996, noi am pus piatra de temelie pentru această minunată bisericuță în stil neobizantin. A fost aprobată de către Sfântul Sinod în 1999, în mod oficial, și a continuat urcușul ei, rezidirea, reînvierea; Înaltpreasfințitul Justinian a ales hramul Învierea Domnului, pentru că mănăstirea a fost reînviată și a fost un ideal al neamului românesc de unitate a celor trei provincii pe care l-a susținut și pentru care s-a rugat. Au venit măicuțele, în frunte cu maica Iustiniana, de la Mănăstirea Timișeni din Banat, 5 măicuțe, 5 sunt și astăzi în obște, și au continuat lucrările impresionante, au făcut loc, au tăiat dealul, au construit o casă monahală în stil brâncovenesc, un nou Altar de Vară, alte dependințe, au făcut un zid de sprijin impresionant, turnul clopotniță. Acum, biserica mănăstirii este pictată de același pictor care pictează și Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” Baia Mare, pictorul Alexandru Săsărman, o pictură neobizantină de o deosebit de mare calitate și frumusețe artistică și, probabil că într-un an sau doi - în 2026 vor fi 30 de ani, trei decenii, de la punerea pietrei de temelie - va avea loc evenimentul sfințirii sau al târnosirii bisericii și a pecetluirii ei pentru istoria care urmează. Voievodul Mihai are capul aici, Mihai Viteazul, pentru că se promovează cultul lui, deoarece mănăstirea este legată de personalitatea voievodului unic, care, pentru prima dată, la 1600, a unit cele trei provincii românești, a fost drept credincios, a iubit credința ortodoxă și a avut o viață creștină aleasă, ca și marii voievozi cu viață sfântă, ctitori de lăcașuri sfinte. Astăzi am venit, a treia zi de Paști ținem hramul, am venit să fim împreună cu soborul măicuțelor și cu credincioșii. Vin foarte mulți preoți din vecinătate, pentru că la parohii nu mai este o sărbătoare atât de mare și de aceea s-a ales a treia zi de Paști să țină sărbătoarea hramului. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

 

Sfânta Liturghie Arhierească

Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Pr. Ionuț Todorca, consilier eparhial cultural, Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru și pictură bisericească, Pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, Pr. Ioan Ilieș, slujitor al mănăstirii, Pr. Bogdan Ciocotișan din Dumbrăvița, președintele Asociației tinerilor din Protopopiatul Baia Mare – ATOP BM, Pr. Vasile Adrian Marc din Chechiș, Pr. Călin Iosip, muzeograful Episcopiei, Pr. lect. univ. dr. Claudiu Pop, Pr. Ovidiu Spătar din Groși, Pr. Mihai Sălăjan Pricop din Satu Nou de Jos, Pr. Călin Țura din Ocoliș, Pr. Valeriu Latiș din Cărbunar, Pr. Dacian Chira de la Spitalul din Negrești Oaș, Pr. Viorel Spătar, misionar, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizare, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Florian Vois, iar la priceasnă a cântat Gabriela Ardusătan, fiică a satului, colaboratoare a Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” din Baia Mare.

La Sfânta Liturghie au participat personalități din administrație și artiști renumiți de nivel național și local.

 

Cuvânt de învățătură

„Iată-ne în a treia zi de praznic, în Săptămâna Luminată. Această săptămână se numește Săptămâna Luminată în contrapunere cu Săptămâna Îndurerată sau a Patimilor sau Întunecată. Săptămâna Luminată este plină de Lumina Învierii, în primul rând. A Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În al doilea rând, și-a luat și s-a statornicit în tradiția Bisericii să se numească Săptămâna Luminată, pentru că creștinii, în primele secole, care se pregăteau pentru botez, se numeau aspiranți la viața creștină, se pregăteau toată perioada postului, 40 de zile. Făceau catehuminat. Adică li se preda învățătura de credință creștină ortodoxă, conform Scripturii și adevărul că Iisus Hristos este Fiul Dumnezeului Celui Viu și că El i-a trimis pe Apostoli în lume. Această pregătire culmina cu Duminica Floriilor, în care cei care erau pregătiți și treceau examenul aveau suficiente cunoștințe să devină creștini, să-și asume responsabilitatea să știe ce însemnează să fii creștin, se duceau în Duminica Floriilor la Episcopul locului, care le dădea să învețe în Săptămâna Mare Crezul niceo-constatinopolitan, pe care-l rostim și noi, să-l știe pe de rost, iar în noaptea de Înviere erau îmbrăcați în alb, luminați, și veneau către Sfântul Botez. Și erau plini de bucurie, de lumină și de har. Toată săptămâna purtau hainele albe. Erau lumină pentru ceilalți. Și de aceea se numea săptămâna toată Săptămâna Luminată. Și de aici, în toată tradiția Bisericii, săptămâna de după Învierea Domnului s-a numit Săptămâna Luminată.”

Andrei Fărcaș,

Redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

Foto: Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol

     

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.