• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 20 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 8 Aprilie , 2024

2 aprilie: Plebiscitul privind aducerea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României

În 2 aprilie 1866, a avut loc plebiscitul prin care populația României a fost consultată asupra aducerii ca domn al ţării a unui prinţ străin în persoana lui Carol de Hohenzollern, ce va fi proclamat ca domnitor al României la 10 mai 1866. În ziua când a avut loc consultarea populară, s-au prezentat la vot 84,6%, din cei peste 680.000 de electori români care au făcut să se consfințească prin votul lor alegerea unui principe străin pe tronul țării şi păstrarea unității naționale înfăptuite prin Unirea Principatelor Române din anul 1859. Rezultatul plebiscitului va arăta că peste 98% dintre electori sprijineau propunerea de aducere ca domn al țării a lui Carol de Hohenzollern, mai ales că Franța susținea această inițiativă, însuși Napoleon al III-lea fiind acela care-i recomandase lui Ion Brătianu pe principele Carol. Desigur că desfășurarea plebiscitului pentru aducerea pe tronul României a unui principe străin a fost marcată şi de acțiuni ale opoziției, în special a unei părți a boierimii conservatoare din Moldova, care nu agrea ideea ca Bucureștiul să fie capitala țării și nici ca domn să fie un principe străin. Astfel, opoziția moldoveană de la Iași găsește candidatul perfect pentru tronul Moldovei, separată de Ţara Românească, în persoana lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, care anunță că nu se putea conta pe acceptarea unui principe străin şi se pronunță definitiv pentru separarea Moldovei. Obiecțiile adversarilor întronării prințului de Hohenzollern s-au materializat și prin reclamarea respectării unui articol din Convenția semnată în 1859, care cerea ca deputații moldoveni și valahi să decidă în unanimitate atunci când aleg conducătorul. Însă, mișcarea separatistă din Moldova nu a avut sorți de izbândă, deoarece această acțiune separatistă s-a limitat doar la câteva manifestări în centrul Iașilor. Rezultatele plebiscitului nu au întârziat să apară și, astfel, cu o majoritate de voturi, prințul Carol a fost ales domn al României. Începea cea mai lungă domnie din istoria statelor românești, o domnie de 48 de ani, în timpul căreia România şi-a câștigat independența și au fost puse bazele statului național modern.

 

Câteva date din timpul domniei Regelui Carol I:

  •   Primul Rege al României a domnit 48 de ani (cea mai lungă domnie din istoria noastră).
  •   În 1866, Unirea Principatelor Române era amenințată cu anularea. Numai venirea pe Tronul vacant a unui Principe dintr-o prestigioasă dinastie europeană a salvat fragila construcție instituțională începută la 1859 de oameni de stat patrioți.
  •  În timpul domniei lui, România obține independența față de Imperiul Otoman, devenind astfel un stat suveran. Proclamată la 10 mai 1877, independența a fost obținută în urma războiului ruso-româno-turc din 1877–1878, prin lupta armatei române conduse de Domnitorul Carol, şi a fost recunoscută de către Marile Puteri la Congresul de la Berlin.
  •  România devine regat independent şi suveran în anul 1881 (independența și suveranitatea fuseseră recunoscute internațional încă din anul 1878, prin actul Congresului de la Berlin).
  •  29 iunie/ 11 iulie 1866: Adunarea Constituantă adoptă prima Constituție a țării, una dintre cele mai avansate ale timpului.
  •   1867: se introduce sistemul monetar național, în anul 1870 fiind bătute în țară primele monede de aur, argint și aramă, odată cu înființarea Monetăriei Statului.
  •   1867: Principatele Unite au pavilion separat la Expoziția Universală de la Paris.
  •   La 15 septembrie 1867, Carol I devine membru de onoare al Societății Academice Române, instituită prin Decret Domnesc în 1867, devenită Academia Română, la 30 martie/ 12 aprilie 1879. Protector şi președinte de onoare al Academiei Române între 1879 şi 1914, regele a lăsat acesteia, prin testament, suma de 600 000 de lei.
  •  În 1867, ia ființă școala Normală „Carol I“, finanțată din caseta personală a Domnitorului.
  •   La 11 mai 1868, este înființată Societatea Filarmonică Română.
  •  La 31 octombrie 1869, se inaugurează oficial linia de cale ferată București-Giurgiu, respectiv prima gară a Bucureștilor, Gara Filaret. În 1906, rețeaua de căi ferate a României avea să ajungă la 3 180 km.
  •    În timpul domniei Regelui Carol I, se inaugurează Palatul Universității din București (14 decembrie 1869), Palatul Universității din Iași (21 noiembrie 1897) și Teatrul Național din Iași (1 decembrie 1896).
  •     La 12 noiembrie 1871, se inaugurează Uzina de gaz aerian de la Filaret.
  •     La 25 septembrie 1872, se inaugurează Gara de Nord din București (numită, până în anul 1888, „Gara Târgoviştii“).
  •      În 1872, îşi încep activitatea Atelierele Căilor Ferate din București.
  •    Anul 1872 marchează începutul funcționării Şcolii Militare de Infanterie şi Cavalerie din București şi al Școlii fiilor de militari din Iaşi.
  •    La 26 decembrie 1872 este introdus în București tramvaiul cu cai.
  •    În 1875, se înființează Fabrica de ulei vegetal din Bucureşti.
  •   La 15 decembrie 1875, îşi începe activitatea Banca de București (cu capital francez).
  •   La 4 iulie 1876, este fondată Societatea Națională de Cruce Roșie a României.
  •  În 1879, a fost dată în folosință prima linie de cale ferată care a legat Transilvania de București, prin inaugurarea liniei Ploiești – Predeal şi joncțiunea cu calea ferată Brașov – Predeal.
  •  La 17/29 aprilie 1880, se înființează Banca Națională a României, a 16-a bancă centrală din lume.
  •  Între anii 1880–1883 este amenajat cursul Dâmboviţei.
  •   În 1882, este introdus iluminatul electric la București.
  • La 1 decembrie 1882, se deschide Bursa din București, în clădirea Camerei de Comerț din strada Doamnei. În Monitorul Oficial al României din luna decembrie a anului 1882 au fost publicate cotațiile bursiere ale primelor companii românești tranzacționate.
  •  La 25 septembrie 1883, are loc inaugurarea Castelului Peleș din Sinaia, leagănul Dinastiei române, ridicat de Regele Carol I cu bani provenind din caseta personală.
  •   În 1884, este introdusă, în București, prima linie telefonică.
  •  La 1/13 mai 1885, este recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhatul Ecumenic de la Constantinopol.
  •  În 1885, se deschide Grădina Botanică la Cotroceni.
  •  La 23 aprilie 1887, Catedrala mitropolitană Iași este sfințită, în prezența Familiei Regale a României.
  •   În 1888 este inaugurat Ateneul Român.
  •   La 14 martie 1895, se inaugurează, în București, Fundațiunea Universitară „Regele Carol I“, actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Regele Carol I“.
  •  În septembrie 1895, a fost inaugurat Podul Carol I de la Cernavodă, construit la inițiativa regelui. La data aceea, podul peste Dunăre era cel mai lung pod din Europa continentală.
  •   La 8 iunie 1897, se așază piatra fundamentală a Palatului „Casei de Depuneri, Consemnațiuni şi Economie“, în prezența Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat în anul 1900, prima ședință a Consiliului de Administraţie în noul sediu având loc la 15 iunie.
  •    Între anii 1895 – 1910, este modernizat portul Constanța.
  •     În 1901, este inaugurat Palatul Poștelor din București (actualul Muzeu Naţional de Istorie a României).
  •    La 27 ianuarie 1903, este fondată, la Bucureşti, „Confederația Patronală UGIR (Uniunea Generală a Industriaşilor din România)“, ce îşi propunea dezvoltarea economică şi modernizarea societății românești.
  •   În 1904, România ocupă locul al patrulea în Europa, în raport cu numărul populației (după Elveția, Germania şi Suedia), la numărul de telegrame trimise (peste 2 milioane şi jumătate).
  •    La 17 ianuarie 1906, este promulgată prima „Lege a Brevetelor de Invenţie“ şi se înființează Biroul Brevetelor, denumit astăzi Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci. Anterior, în anul 1879, România produsese prima „Lege a mărcilor“.
  •     La 6 iunie 1906, are loc inaugurarea Expoziției Naționale Române din București.
  •     În anul 1906, sub domnia lui Carol I, se construiesc 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt în funcțiune şi astăzi.
  •     În 1908, se înființează „Observatorul Astronomic“ cu planetariu („Observatorul Popular“).
  •     În același an, ia ființă Direcția Generală a Porturilor şi Căilor de Comunicație pe Apă, sub conducerea lui Anghel Saligny.
  •     Sub sceptrul lui Carol I se fondează mai multe universități şi colegii naționale (licee), pe întreg teritoriul țării, cele mai multe dintre ele funcționând până în ziua de astăzi.
  •   La 1 decembrie 1912, a fost întemeiată ,,Federațiunea Societăților Sportive din România” (F.S.S.R.), care cuprindea douăsprezece comisii (atletism, fotbal, rugby, scrimă, ciclism, tir, canotaj, tenis, natație, gimnastică, oină, sporturi de iarnă). Primul președinte al federațiunii a fost Principele moștenitor Ferdinand. Actualmente, România are 57 de federații naționale sportive.  

 

Întemeietorul Regatului român a murit la Sinaia, în ziua de 27 septembrie 1914, la ora cinci şi treizeci de minute dimineața. Avea șaptezeci şi cinci de ani, dintre care domnise patruzeci şi opt. Carol I a fost înmormântat la Curtea de Argeş, locul ales de el ca necropolă a Familiei Regale a României. 

În testamentul lui, Regele scria:

Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României. (…) Cu toate greutățile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente am pășit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul-simţ al credinciosului meu popor.

Fragment din cartea „Susține cu a ta mână Coroana Română”

     

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.