Dosar

Scriitorul Nicoara Mihali impreuna cu Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu” pregatesc o carte intitulata „Marele discurs al lui Vasile Lucaciu”. Este vorba despre celebrul discurs al „Leului de la Șisesti”, care timp de patru ore si jumatate face un tur de forta prin cultura si istoria lumii in Parlamentul de la Budapesta, unde era deputat (9 martie 1908). Cartea va fi lansata in mai multe   

11.11.1918, ora 11. La Compiegne, in apropierea Parisului, se semna, intr-un vagon de tren, armistitiul intre puterile Antantei si Germania si incetau ostilitatile pe frontul de vest. Era sfarsitul, simbolic, al Primul Razboi Mondial. Pacea avea sa vina prin tratatele semnate in lunile care au urmat, iar deciziile si actiunile de atunci au avut consecinte globale, resimtite si astazi, de la politicile Uniunii Europene.

Cel mai tanar dintre delegatii care au votat Unirea Transilvaniei cu Romania

Motto: „…sunt adanc convins ca… oricat s-ar pierde prin politica, totul se poate recastiga prin cultura.” (Vasile Goldis)

Altarul postumitatii unei personalitati este intotdeauna impodobit cu roadele faptelor sale, cu opera lucratoare a idealurilor pe care le-a nazuit. Acest ecran este singurul loc fara pete, fara umbre si compromisuri, rupt direct din Rai; este o oglinda sau un revers al destinului, o functie, mai ales daca aceasta a reusit sa lase o „dara de lumina” in sfesnicul natiei sale, primenindu-i timpul in care a trait.

Filosof si sociolog, economist si teolog, profesor de etica si publicist, cu studii de filosofie si drept la Bucuresti si Paris, asistent al profesorului Dimitrie Gusti, director al Directiilor Vamilor si al Datoriei Publice, unul dintre conducatorii Asociatiei Stiintifice pentru Enciclopedia Romaniei, Mircea Vulcanescu (1904-1952) ramane in istoria noastra ca un spirit plurivalent, un reper pentru oamenii politici din epoca   

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani, – d. 19 octombrie 1961, Vanatori-Neamt,) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman.

Un colos intelectual intr-un suflet de copil, un enciclopedist care nu a reusit sa scrie mai nimic, un geniu, un Socrate al Romaniei. Și peste toate, un roman absolut, de fapt, asa se si prezenta: „Petre Țutea, Romanul”. Un colos de intelect si suflet, sprijinit pe doi piloni: Dumnezeu si Neamul romanesc.

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Castelul Peles, Sinaia) a fost al doilea rege al Romaniei, din 10 octombrie 1914 pana la moartea sa. Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen provenea dintr-o familie cu traditie dinastica, fiind cel de-al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (fratele mai mare al regelui Carol I) si al   

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 27 septembrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul Principatelor Unite Romane si primul rege al Romaniei. Sub domnia sa, Romania si-a cucerit independenta de stat, a devenit monarhie constitutionala si s-au pus bazele consolidarii statului roman modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al Romaniei, caci regimul   

Mircea cel Batran a fost Domn al Țarii Romanesti intre 23 septembrie 1386 - 31 ianuarie 1418. In timpul sau, Țara Romaneasca a ajuns la cea mai mare intindere teritoriala din istoria sa. Mircea cel Batran a dus o politica de independenta, reusind sa stavileasca tendintele de expansiune ale Ungariei si Poloniei, care urmareau in special controlul asupra gurilor Dunarii, si sa faca fata fortelor otomane aflate in plina