Dosar

„Gulagul romanesc”

In anii ’50, elita romaneasca a fost tinta predilecta a terorii instrumentate politic de partidul comunist.

Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla (din 1930) (1), a intrat in atentia organelor represive din cauza atitudinii ferme si a „ostilitatii” manifestate la adresa autoritatilor comuniste.

Sculptorul Constantin Brancusi a fost cel mai cunoscut artist roman si poate fi considerat pe buna dreptate „parintele sculpturii moderne”.

Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezinta un eveniment central al istoriei poporului roman, data la care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu Romania, incheind procesul de unire a provinciilor istorice romanesti intr-un singur stat national.

Marturisesc ca titlul de mai sus si problematica expunerii care urmeaza mi-au fost sugerate de framantarile mele interioare si de intrebarile persistente din societatea romaneasca, din ultimele trei decenii si cu deosebire din cele doua decade dupa ce Romania a finalizat negocierile capitolelor de acquis si politici europene, dar si a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana.

2. Tratatele de Pace, probleme teritoriale

Conferinta de Pace de la Paris, 1919-1920 Formarea Statului National Unitar Roman

Cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Iustin, Episcopul Maramuresului si Satmarului, Sectorul Cultural si Comunicatii Media, in parteneriat cu Sectorul Teologic Educational, lanseaza a patra editie a Proiectului Eparhial Cultural-Teologic „Mihai Eminescu - poet roman al rugaciunii si meditatiei”.

„Traim intr-o lume relativ prospera, care, desi este atinsa de boli caracterizate ca incurabile, ne da ragazul necesar sa ne gandim din cand in cand si la cultura, adica la universul care ne inconjoara si care, in acelasi timp, se afla si inauntrul nostru.

Lui Mihai Eminescu i-au adus laude toti romanii care l-au citit, de la cei mai mari carturari, pana la oamenii de rand, fascinati de versul si de verbul sau.