Un tânăr de 17 ani a scris monografia comunei Vișeu de Jos

Reporter: O scurtă prezentare?

Denis Florin Năsui: Sunt un elev simplu, am vârsta de 17 ani. Stu­diile gimnaziale le-am parcurs la Școala Gimnazială Vișeu de Jos. Am ajuns la mijlocul studiilor liceale. Sunt elev la Liceul Teoretic „Bogdan Vodă”, Vișeu de Sus. Activez în diferite cluburi de tineret, fac voluntariat de peste un an. Prima dată am activat ca vo­luntar la Muzeul de Istorie și Etnografie din Vișeu de Sus din cadrul Centrului Cultural Social Vișeu de Sus. Pe parcurs, cât am fost voluntar, am cunoscut oameni minunați care m-au ajutat foarte mult. Printre aceştia se numără domni­şoara Dr. Anuța Pop, directorul Centrului Cultural Vișeu de Sus, o persoană care m-a ajutat foarte mult și îi mulțumesc din suflet pentru tot, Domnul Muzeograf Iuliu Copândean, Doamnei biblio­tecar Gabriela Szerasz.

Rep.: De unde a pornit pasiunea pentru istorie?
Denis Florin Năsui: Pasiunea pentru istorie a început în clasa a VII-a, când la catedra de Istorie a venit domnul prof. Vasile Tomoiagă, cel care mi-a insuflat pasiunea pentru această ştiinţă. Un profesor de excepţie, care m-a îndrumat cu drag pe calea istoriei și m-a ajutat foarte mult. Pasiunea s-a continuat până în clasa a IX-a, atunci când am schimbat profesorul, iar la ca­tedra de Istorie era domnul prof. Eusebiu Olar, care m-a introdus mai adânc în tainele istoriei. Nu după mult timp, fiind inițiat de domnul profesor Eusebiu Olar, am participat la Olimpiada Județeană de Istorie, în clasa a IX-a, obţinând un frumos rezultat. Și în clasa a
X-a am participat la Olimpiada de Istorie obținând locul trei pe județ.

Rep.: Ştim că ai scris prima ta carte, care este o monografie serioasă despre istoria comunei Vișeu de Jos. Ce poți spune despre lucrarea ta?
Denis Florin Năsui: Cartea „Din Trecutul Comunei Vișeu de Jos” este o scurtă monografie istorică despre Vișeu de Jos. Este o lucrare ştiinţifică, am alcătuit o biblio­grafie corespunzătoare în acest sens. Munca de documentare a durat din martie până în iunie, iar scrierea propriu-zisă a cărţii a durat din iunie până în august. A fost o experiență plăcută și mă bucur că am putut duce la bun sfârşit această carte.

Rep.: De unde a pornit ideea monografiei?
Denis Florin Năsui: Ideea monografiei a pornit în luna ianuarie a acestui an, când după câteva luni de la primirea premiului acordat de Asociația „Prietenii Culturii” la Centrul Documentar-Expozițional al Nobilimii Maramureșene Ro­mâ­ne de la Vișeu de Sus, am discutat cu președintele asociației, Conf. univ. dr. Claudiu Butculescu, care mi-a propus să elaborez această lucrare, fiind sprijinit de asociația sa. Nu am ezitat și m-am pus pe treabă. Astfel, în câteva luni deja ieşea de sub tipar prima monografie a comunei Vișeu de Jos. Îi mulțumesc mult domnului Claudiu Butculescu, că a făcut posibilă apariția acestei lucrări.

Rep.: Cum este structurată lucrarea?
Denis Florin Năsui: Lucrarea este structurată foarte simplu, pe trei capitole. Primul capitol denumit sugestiv „Scurte informații privind istoria comunei Vișeu de Jos” este structurat cronologic și conține informații referitoare la Vișeu de Jos, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Al doilea capitol denumit „Bisericile din Vișeu de Jos” conține informații inedite despre istoria bisericilor din Vișeu de Jos, de la prima biserică de lemn construită în zona Văii Morii, de care se leagă și legenda schimbării vetrei, până la biserica de zid construită în anii 1800. Al treilea capitol l-am dedicat complet personalităţilor din comuna noastră. Avem un număr foarte mare de personalităţi pe care comuna Vișeu de Jos le-a dat. Printre acestea se numără Î.P.S. Iosif Pop, mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Năsui Vasile, inventator de elită, Noțingher Petru, inginer, Floarea Năsui, opozant anti-comunist, Doru Năsui, om de afaceri în America și lista poate continua.

Rep.: Câteva cuvinte despre lansare?
Denis Florin Năsui: La evenimentul de lansare a participat primarul localității, dl. Gavrilă Șimon, directorul Centrului Cultural-Social Vișeu de Sus, dr. Anuța Pop, prof. Vasile Tomoiagă – profesorul de Istorie, cel care mi-a insuflat dragostea pentru acest domeniu, cunoscători și cercetători ai istoriei, cu articole și volume în domeniu (Vasile Coman, Nicoară Mi­hali), profesori, dar și tineri ce au venit să fie alături de mine. Toți cei prezenți au avut cuvinte frumoase la adresa mea, s-au bucurat de această reușită și m-au încurajat să urmez drumul ales, să cercetez și să scot la lumină noi informații, nu doar din trecutul localității mele, ci din întreaga zonă.

Rep.: Care sunt cele mai interesante detalii despre Vișeu de Jos pe care le-ai consemnat în carte?
Denis Florin Năsui: După părerea mea, cel mai interesant detaliu pe care l-am consemnat în carte este Legenda Schimbării Vetrei care spune așa: Legenda schimbării vetrei a fost transmisă din generaţie în generaţie, pe cale orală, şi este povestită şi în zilele noastre de către bătrânii satului. În trecut, vatra satului s-a aflat între Danova şi Podul Morii. Vatra a fost schim­bată din cauza „Fetei pădurii” care îşi făcea veacul pe acolo, iar unii localnici erau „pociţi” de ea. Adesea, localnicii îi spuneau şi „ciuma pădurii”, deoarece ea era consi­derată ca o boală molipsitoare. La insistenţele sătenilor, o vrăjitoare îi scapă de această pacoste, dar, până la urmă, sătenii sunt nevoiţi să schimbe vatra satului. Astfel, au mutat satul între şapte guri de ape dintre care patru erau văi – Valea Drăguiesii, Valea Secăturii, Valea Porcului şi Valea Ghemii – care se revărsau în râul Vişeu. Vatra satului a fost mutată pentru ca „Fata pădurii” să nu mai găsească noua aşezare a satului. Vatra a fost croită de jur împrejur cu o brazdă de plug trasă de trei perechi de boi gemeni, iar brazda a fost sfinţită. Locul unde a fost vechea vatră a satului este marcat cu o cruce numită de săteni „crucea de pe Podul Morii”. În acel loc a fost o biserică din lemn, care a fost ulterior donată satului Bocicoel. O altă versiune a legendei spune că într-o noapte, doi bătrâni au visat că în satul lor va veni „ciuma pădurii”. Cei doi bătrâni au mers la biserică pentru a se ruga şi în acea noapte au schimbat vatra satului înainte de răsăritul soarelui.