• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 28 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 15 Ianuarie , 2021

Un tânăr băimărean dezvoltă programe pilot în marile capitale europene

Andreas Lăpușan, un tânăr băimărean stabilit în Madrid, a ajuns să fie  deschizător de drumuri pentru țări dezvoltate din Europa! I Echipa din care face parte Andreas găsește soluții tehnologice inedite I Ultimul proiect de acest fel a început să fie implementat în Cipru și monitorizează tot ce se întâmplă într-un sistem de transport public școlar. I Un alt proiect norve­gian, care se va extinde în Spania și Portugalia, este o aplicație de analizare a daunelor auto. Urmează o poveste interesantă despre determinare, curaj și viziune.

 



Povestea lui Andreas Lă­pu­șan, un tânăr băimărean în vârstă de 22 de ani, seamănă, până la un punct, cu cea a multor familii care au ales să se mute din România, în căutarea unor oportunități mai bune. „Părinții mei au fost în Spania din 1993. În 1996, s-au întors în Baia Mare. În 1998, m-am născut eu, iar tata s-a întors în Spania în 2000, iar în 2003 am plecat acolo ]mpreun[ cu mama. Am făcut grădinița ]n țară și trebuia să intru în clasa I. Aveam șase ani când am mers în Spania. Am ajuns acolo vara, iar în toamnă trebuia să intru la școală, dar eu nu știam spa­niola. M-am înscris la școală, iar în ultimul tri­mestru am dat toate diferențele și am reușit să închei primul an. Spaniola am învățat-o în parc cu un prieten, cu Ricardo, cu care vorbeam în română, iar el îmi răspundea în spaniolă. Pe lângă asta, m-au învățat spa­niolă și părinții. În prima zi de școală, știu că înțelegeam ce sunt întrebat, dar nu puteam să răspund. Din clasa a II-a mi-a fost mai ușor, iar apoi mă bucuram că am ajuns să am note mai bune la limba spaniolă decât colegii mei spanioli”.

Familia Lăpușan locuiește la 13 kilometri de Madrid, în San Fernando de Henares. Însă, anul trecut, din dorința de a fi in­de­pendent, Andreas s-a mutat de la părinți, împreună cu doi colegi, într-un apartament din centrul Madridului. Însă, dorința sa de independență nu se limitează doar la asta. Curios, curajos și dornic să se dezvolte, Andreas a început să cocheteze cu antreprenoriatul din adolescență: „În școală am avut note foarte bune. Acolo, în clasa a VII-a, se consideră că ești în primul an de liceu. Liceul este de patru ani, iar apoi sunt doi ani de specializare pentru a intra la facultate, perioadă în care ești îndrumat spre ce vrei să faci. În cei doi ani, m-am orientat prima dată spre științe, pe matematică-fizică. Dar mi-am dat seama că nu-mi plăcea și am decis să mă reorientez. Asta după ce am venit într-o vară în România și m-am împrietenit cu cineva care era pasionat de tot ce ținea de Bursă.
Mi-a spus că își face bani de mașină prin listări la Bursă, așa că i-am dat și eu 600 de euro să facă bani și pentru mine. I-a pierdut, bineînțeles, dar asta m-a ambi­ționat să le returnez părinților banii prin acea formă în care i-am pierdut. Așa că am început să studiez Bursa. Am început cu partea teoretică și mi-am dat seama că îmi place economia, așa că am trecut cu studiile pe economie. Apoi am încercat și practic să-mi recuperez banii. Am investit alți 500 de euro și am câștigat 700 de euro. Deci, tot nu am ajuns să recuperez banii pe care i-am pierdut prima dată.  Nu m-am oprit din Bursă, știu ce se întâmplă, urmăresc în continuare, dar nu mai bag bani, pentru că atunci trebuie să fii doar acolo și e foarte obositor. Învățam zilnic cinci ore pentru liceu și cinci ore pentru Bursă. Dar, în acea perioadă, am învățat foarte multe lucruri. De la 14 ani, am învățat, însă, să țin contabilitatea firmei de construcții a tatălui meu. Apoi,
m-am înscris la facultate, în Alcala de Henares la contabilitate și fi­nanțe, tot pentru a fi într-un domeniu apropiat de Bursă. Facultatea era la 20 de km de casă. Mi-au cumpărat ai mei mașină”.

Primul loc de muncă l-a avut la 18 ani: livra pizza cu motocicleta, pentru că își dorea să poată plăti singur măcar asigurarea la mașină:
„Mașina mea consuma multă benzină și am calculat că, pentru a merge la serviciu, trebuia să lucrez două ore, doar să-mi acopăr ben­zina. Până la urmă, am schimbat trei mașini. M-am angajat apoi la un depozit de livrări, la o firmă de curierat, dar, pentru că era să fac
o hernie intensă, am plecat și
de-aco­lo. M-am mutat la Amazon, tot în curierat, iar apoi m-am angajat într-un pub și pregăteam nar­ghilele. Timp de trei ani, am fost șeful clasei la facultate și reprezentantul studenților în Senatul Universității”.
Adevărata oportunitate a venit în 2019: „tata lucra cu cineva care cumpăra și investea în apartamente. Am început să mă înțeleg bine cu acele persoane și m-am gândit să le ajut pe partea de calculatoare. Le-am făcut prezentări pe calculator, dar nu m-am limitat doar la conținut, ci am venit și cu idei pentru ceea ce-i interesa, iar de un an facem cu toții parte din aceeași echipă. Am creat un fond de investiții, iar anul acesta vom începe să cumpărăm primele apar­tamente. Intenția este să se cum­pere apartamente în zone pe­­ri­ferice, să fie puse la punct și apoi date în chirie sau vândute.
În paralel cu acest proiect, la un moment dat, cineva căuta un tânăr care să știe să lucreze pe calculator și să cunoască engleza. Așa am ajuns să lucrez pe un proiect nor­vegian pentru asigurările auto, o aplicație de analizare a daunelor. Tehnologia permite ca, în cazul unor daune la mașină, să poți scana mașina și să trimiți printr-o aplicație situația la asigurator, iar programul îți face direct programarea pentru reparații. Există un asemenea program, iar noi am primit dreptul de a implementa tehnologia aceea pe Spania și Portugalia. Grupul pentru care lucrez a dezvoltat o tehnologie care permite ca, prin camerele amplasate pe doi stâlpi (ca și la intrarea în magazine), să se scaneze mașina care iese și apoi intră înapoi la firma de închirieri auto. Vrem să dezvoltăm această tehnologie la firmele de închirieri auto din aeroporturi. S-a montat primul aparat de acest gen de constatare a dau­nelor la mașini, în aeroportul din Oslo din Norvegia, și funcționează deja, urmând să intrăm și pe piața din alte aeroporturi din Spania și Portugalia”.

Între timp, echipa din care face parte Andreas a început să dezvolte un program care moni­torizează tot ce se întâmplă într-un sistem de transport public școlar: „Avem un program pilot în Cipru. Pentru asta, am început să lucrăm cu o echipă din Sri Lanka. Practic, prin această aplicație, părintele vede exact unde este copilul pe timpul transportului școlar, dar și firma de transport școlar și școala au situația exactă a tuturor ma­șinilor din parcul auto.  Nu moni­torizăm autobuzul, ci telefonul care este în autobuz, iar în acest fel se stabilesc locațiile prin aceste aplicații. Am dezvoltat trei apli­cații, dar este foarte greu să corelezi intențiile de monitorizare cu situația din viața reală și cu aspectele ce țin de legislație. Acum dezvoltăm o tehnologie care să-i ajute pe părinți să știe când se apropie autobuzul școlar de destinație. Urmează să imple­mentăm sistemul acesta pentru Spania și țările din America La­tină. Deocamdată nu am vândut aplicația părinților, dar urmează. Am folosit aplicația pentru a mo­nitoriza ce se întâmplă cu autobuzele, pentru a oferi toate datele firmelor de transport. În câteva săptămâni, vom începe să vindem aplicația și părinților. Tehnologia noastră poate fi extinsă și pe transportul de angajați și de marfă”.

Andreas este pasionat de tehnologie și de găsirea unor soluții la problemele curente: „Eu lucrez în tehnologie, dar nu fac programare sau să lucrez cu tehnologie. Ceea ce fac eu ține de organizarea soluțiilor din domeniul tehnologiei. Practic, gândești un sistem și îi spui unei echipe ce îți dorești, iar cei din echipă îl pun în aplicare. Aproximativ cu ce face un arhitect atunci când se construiește o casă. Sunt multe idei care pot fi puse în practică cu ajutorul tehnologiei. O idee mai veche, ce urmează să fie pusă în aplicare, este dezvoltarea unei aplicații care să le spună șoferilor unde sunt locuri libere în parcări”.
Dacă vorbim de viitor, tânărul băimărean și-l proiectează tot în Spania, unde crede că are șanse mai multe să se dezvolte: „Nu am în plan să mă reîntorc în România, pentru că simt că mă pot dezvolta mult mai bine prin ceea ce fac în Spania. Voi lucra în continuare pe partea de tehnologie, dar cel mai mult mă atrage ideea de investiții în imobiliare, să repar apartamente și să le vând sau să le închiriez. Pe viitor, vreau să achiziționez apar­tamente, să le recompartimentez și să le închiriez studenților care vin în Madrid”.
Însă, Andreas e mândru că e ro­mân și a încercat să schimbe mentalități despre români și Ro­mânia: „Prin ceea ce am făcut, am reușit să schimb mentalități despre români. În străinătate au în general o idee proastă despre români, dar prin exemplul personal am reușit să îi fac pe mai mulți oameni să vadă că nu toți românii sunt cum își imaginau ei. Nu mi-e rușine să spun că sunt român, dar recunosc că, la un moment dat, când e vorba de afaceri, mi-e frică să spun de la început că sunt român, pentru a nu fi privit ca suspect. Dar, prin muncă și serio­zitate, se poate schimba viziunea străinilor despre români”.

„Din păcate, lumea în care trăim în ziua de astăzi a suferit multe schimbări în foarte puțin timp. Covidul nu ne lasă să fim în contact cu persoanele ca de obicei și asta face ca toate afacerile ce se bazau pe contactul cu persoane să își caute necesitatea de a se digitaliza, fiind asta o ocazie perfectă pentru evoluție, unde găsim multe oportunități noi de investiție. În adaos, am putea spune că ar fi un vis să imple­mentăm tehnologii avansate și în România pentru a optimiza serviciile și orașele noastre prin evoluția ce o experimentăm și în alte țări din UE. Putem profita să transmitem și un mesaj de încurajare tinerilor. Nu ne putem așteapta la beneficii și evoluție personală și economică fără a ieși din comun și fără a dezvolta noi căi în viață. Keep doing things without ever stopping!”

      

„Eu lucrez în tehnologie, dar nu fac programare sau să lucrez cu tehnologie.
Ceea ce fac eu ține de organizarea soluțiilor din domeniul tehnologiei.
Practic, gândești un sistem și îi spui unei echipe ce îți dorești, iar cei din echipă îl pun în aplicare.
Aproximativ cu ce face un arhitect atunci când se construiește o casă.
Sunt multe idei care pot fi puse în practică cu ajutorul tehnologiei”.
Andreas Lăpușan

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.