• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 04 Octombrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 19 Iulie , 2024

Semnal de alarmă tras de Salvați Copiii: peste 15% dintre copii nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a

Rezultatele finale ale  Evaluării Naționale, după contestații, ne arată că doar trei din cinci copii intrați în școală acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația în plan teritorial este și mai îngrijorătoare.

Mai precis, în timp ce, la nivel național, ponderea elevilor înscriși în clasa pregătitoare acum nouă ani și care nu au ajuns până la finalul clasei a VIII-a este de puțin peste 15%, în plan teritorial putem observa dis­crepanțe foarte mari, existând județe unde nivelul acestui indicator se apropie sau depășește pragul de un sfert dintre elevii înscriși la școală: Giurgiu (27,26%); Călărași (25,9%), Covasna (24,51%).

Acest procent de părăsire a edu­cației poate fi explicat, pe de o parte prin abandonul școlar, iar pe de altă parte prin fenomenul mi­grației.
În fiecare an, Evaluarea Națională și rezultatele sale ne pun față în față cu numeroase probleme întâlnite în asigurarea dreptului copiilor români la educație. Urmărind datele disponibile cu privire la generația care a intrat pe porțile școlii cu nouă ani în urmă atât pe etape, cât și în plan geografic, putem observa o serie de inechități și riscuri care trebuie să își găsească răspunsul în analizele și măsurile de politică publică ale autorităților relevante.
Actuala generație de elevi/ absol­venți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ). În acest an, 160.467 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, adică 15,42% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Diferența dintre numărul elevilor înscriși la Evaluarea Națională și cel al celor care au susținut probele la Evaluarea Națională a atras atenția opiniei publice și factorilor de decizie, iar o parte din factorii care stau la baza acestor pierderi la final de gimnaziu reclamă analiză și intervenție pe termen scurt și mediu.

1) Pe de o parte, diferența se poate explica prin situațiile de corijență sau repetenție. În acest an, înscrierile la Evaluarea Națională au avut loc în perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie. Putem observa că în acest an a apărut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil și în acest an, dispunea  înscrierea automată la Evaluarea Națională doar pentru absolvenții clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluării Naționale 2024 a lăsat loc și pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus și elevi a căror situație școlară ulterior clarificată a fost de corigență sau repetenție.

2) Pe de altă parte, diferența include elevii cu cerințe educa­țio­na­le speciale care au urmat pro­grama învățământului special sau au beneficiat de adaptări curri­cu­lare (indiferent dacă au învățat în școli de masă sau speciale). Acești elevi sunt și ei automat înscriși, dar susțin Evaluarea Națională doar la cererea expresă a părinților sau reprezentanților legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în condițiile în care adaptările disponibile pentru acești elevi țin doar de condițiile de examen, nu și de subiecte.

3) În final, o mică parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentată de elevii olimpici cu rezultate deosebite (care au locuri asigurate în liceele dorite, fără a trebui să susțină Evaluarea Națională).

În parte, factorii care stau la baza insuccesului pot fi extrapolați din rezultatele testelor PISA:
- statutul socioeconomic;
- mediul școlii frecventate (în acest an, % mediilor sub 5 la Evaluarea Națională a fost de 15,35% în urban și 42,27% în rural);
- genul (la PISA, fetele din România au avut rezultate similare cu băieții la matematică și rezultate mai bune decât băieții la lectură, la Evaluarea Națională din acest an procentul mediilor sub 5 la matematică a fost de 31,2% la fete și 31,28% la băieți, dar la limba română, procentul notelor sub 5 a fost de 16,29% la fete și 28,13% la băieți);
- sprijinul și implicarea cadrelor didactice și climatul de disciplină;
- implicarea părinților în viața școlară a copiilor (prin păstrarea legăturii cu școala);
- sentimentul de siguranță în mediul școlar.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.