Scenariul Kosovo, dincolo de Tisa?

„Planul rusin” loveste dincolo de Tisa. Rutenii sau rusinii din Transcarpatia au transmis un ultimatum dur Kievului: daca, pana la 1 Decembrie, nu li se recunoaste autonomia, isi vor proclama independenta dupa modelul Kosovo. Dupa 1 Decembrie, Maramuresul ar putea avea, ca vecina, Rusia Subcarpatica din cadrul Ucrainei. Mai mult, la doi pasi de judetul nostru, s-ar putea aplica un scenariu asemanator celui din Kosovo. In urma cu cateva zile, la Mukacevo (Ucraina), a avut loc „Congresul european al rusinilor (rutenilor) transcarpatici”, unde a fost proclamata Republica Rusia Transcarpatica. Cei 109 delegati au adoptat actul de proclamare a statalitatii rusine si-au ales chiar si puterea executiva de stat. Mai mult, rusinii au dat un ultimatum autoritatilor ucrainene: „Consiliul Regional al Transcarpatiei are termen pana la 1 Decembrie sa declare regiunea Transcarpatica drept Republica Autonoma Rusia Subcarpatica din cadrul Ucrainei, in caz contrar, rutenii isi rezerva dreptul de a-si autoproclama independenta si separarea de Ucraina”. „Papusarul” actiunii pare a fi Dimitri Sidor, presedintele Soim, care a declarat ca puterea ucraineana duce o „politica de genocid” fata de rusini. De altfel, si alte minoritati din Ucraina, in special cea rusa, a intrat in conflict cu autoritatile, din cauza celor doua ordine care reprezinta un adevarat „atac” la invatamantul cu predare in limba materna. De exemplu, rusii din Crimeea au anuntat ca vor ignora ordinele, pozitie pe care alte minoritati, inclusiv romanii, nu si-o permit. Povestea rusinilor din Transcarpatia e incalcita inca de la proclamarea independetei Ucrainei. Pe motiv ca originea lor nu poate fi stabilita cu certitudine, rusinii au obtinut abia recent recunoasterea statutului de minoritate nationala din partea Consiliului Regional Transcarpatia. In schimb, autoritatile centrale de la Kiev ii considera tot ucraineni. Cu toate acestea, se spune ca banii pentru o manifestatie gen Kosovo nu vin doar pe filiera rusa, ci si de la Viktor Baloga, seful secretariatului presedintelui Ucrainei. Declaratia de la Mukacevo a inflamat partidele nationaliste ucrainene, in special Svoboda, care a avertizat si in trecut asupra pericolului separatismului in Zakarpattia (Transcarpatia) si Crimeea. Asa se face ca si Svoboda a inaintat o lista de solicitari guvernului ucrainean: evaluarea din punct de vedere politic a actiunilor din regiunile separatiste; elaborarea unui plan de masuri exceptionale pentru neutralizarea gruparilor „subversive”, deferirea justitiei a tuturor delegatilor la congres, pentru „atentat la integritatea teritoriala si inviolabilitatea Ucrainei”, declararea „separatistilor” drept persona non-grata, anularea hotararii Consiliului Regional din Transcarpatia, prin care se recunoaste minoritatea rusina. Ion Popescu, presedintele Uniunii Interculturale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” si singurul deputat roman din Rada Suprema, spune ca: „Exista o realitate, care consta in urmatorul fapt: la 1 Decembrie 1991, in regiunea Transcarpatia, a avut loc un referendum pentru acordarea autonomiei regiunii in componenta Ucrainei. Chestia asta este speculata inclusiv de minoritatea ruteana, rusina. In Ucraina, rusinii nu sunt recunoscuti ca minoritate aparte. In regiunea Transcarpatia, Consiliul Regional i-a recunoscut pe rusini ca nationalitate aparte. Nu cred ca organizatia aceasta va face ceva de tipul Kosovo, nu cred ca are nici mijoacele, nici resursele umane respective”. Popescu a declarat ca Rada Suprema nu a discutat inca aceasta problema, pe ordinea de zi fiind incluse problemele acute din sfera politica si economica. Oricum, deputatul roman crede ca solicitarea rusinilor nu poate fi aprobata fara schimbarea Constitutiei, care se face tot de Rada sau prin referendum. Vom reveni. „Nu cred ca se va ajunge la ceea ce a fost in Kosovo” Ioan Botos, presedintele Uniunii Regionale din Transcarpatia “Dacia” si deputat in consiliul regional Transcarpatia, a declarat ca, in primavara anului trecut, Consiliul Regional Transcarpatia a votat cu o majoritate zdrobitoare recunoasterea rusinilor ca minoritate: „Din 75 de deputati, 71 au votat pentru recunoasterea minoritatii rusine in Transcarpatia, doi, impotriva si doi s-au abtinut. Asta are o insemnatate destul de mare pentru ei, pentru ca am acceptat ca ei sa aiba drepturile de care beneficiaza si alte minoritati. Si cand s-au distribuit banii pentru ucrainenii din afara granitelor, s-a pus problema sa fie alocate fonduri si pentru rusini. Nu cred ca se va ajunge la ceea ce a fost in Kosovo, dar exista si o pozitie ferma a Moscovei in privinta rusinilor. Sidor este preot la Catedrala Ortodoxa de la Ujgorod, care e finantata de Moscova. Dar noua, romanilor, ne convine ca ei sa fie recunoscuti ca si minoritate. Insa pe plan politic, lucrurile stau altfel. La ultimul recensamant din 2001, fara sa existe intrebarea legata de rusini, s-au declarat 10.000 de persoane rusini, dar practic, in Transcarpatia, ei sunt populatia majoritara. Odata recunoscuti ei ca minoritate, ucrainenii devin minoritate si ajung, poate, si mai putini decat suntem noi, romanii”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro