România fără Guvern: o nouă rundă de negocieri a eșuat la Cotroceni. Șanse tot mai mici de formare a unui Executiv până la toamnă

Criza politică din România continuă, deși deja de peste două luni de zile țara noastră este condusă de un Guvern interimar. Ultima rundă de negocieri, organizată luni la Palatul Cotroceni, în care președintele Nicușor Dan și liderii politici au discutat timp de două ore, s-a încheiat fără niciun consens. Drept urmare, șansele pentru formarea unui nou Executiv până la finalul lunii iulie sunt foarte mici. Cel mai probabil, liderii politici vor aștepta începerea noii sesiuni parlamentare, la 1 septembrie, pentru a relua negocierile.

La consultări au participat Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și reprezentantul minorităților naționale, Varujan Pambuccian.

„Fără niciun consens, da, pentru că, deși aici, bineînțeles că e rău... Adică e un guvern cu puteri limitate, care nu poate să se miște cu viteză, oamenii așteaptă ca această criză să se termine, pentru că au o incertitudine cu privire la viața lor. Deci e rău că nu avem, după toate săptămânile astea, un guvern”, a declarat președintele României Nicușor Dan, după ultimele consultări de la Cotroceni.

Deși termenul legal pentru formarea unui nou guvern a depășit deja limita constituțională de 45 de zile, președintele României a declarat că nu deține el răspunsul cu privire la termenul la care ar putea fi format un nou guvern. Nicușor Dan a mai declarat că regretă faptul că varianta unui guvern tehnocrat propusă anterior nu a fost acceptată de partide: „Eu sper cât mai repede, dar răspunsul nu e la mine. Eu aș fi fost foarte fericit cu guvernul tehnocrat pe care l-am propus. Ținând cont de toate constrângerile logice pe care partidele le-au afirmat, mie mi s-a părut soluția logică.”

Blocajul politic

Nicușor Dan a explicat că doar o flexibilizare a pozițiilor pe care le au partidele politice ar putea debloca situația actuală: „Blocajul nu este la numele primului-ministru. Blocajul este la componența guvernului, pentru că sunt partide care spun: nu vrem să votăm dacă nu suntem acolo. Și sunt alte partide care spun nu vrem să votăm dacă alții sunt acolo. Și asta înseamnă că pui una lângă alta afirmațiile astea, ajungi la concluzia că nu se poate să fii și cu unii, și cu alții. Și dacă nu e și cu unii, și cu alții, nu ai majoritate. Deci aici este un blocaj, ca să-i spun așa, logic, care necesită o flexibilizare a pozițiilor partidelor.”

Pe de altă parte, președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că negocierile politice s-au blocat, pentru că PNL și USR nu vor să renunțe la deciziile interne de a nu mai guverna cu social-democrații.

„Astăzi, la consultările de la Cotroceni, am văzut că unii lideri de dreapta au venit cu același program anti-PSD. Nu livrează nimic cetățenilor în afară de ură. Nu scad nici facturile, nici nu cresc pensiile, doar îl țin pe Bolojan pe scaun. PSD este în opoziție. Poate nu au înțeles exact cum stau lucrurile”, a declarat Sorin Grindeanu după ultimele consultări care au avut loc în 13 iulie.

Liderul social-democrat a mai transmis că PSD se consideră în opoziție atât timp cât Ilie Bolojan este premier și nu va vota sub presiune în Parlament proiectele de lege asumate prin PNRR. „Prin toate acțiunile pe care le-a făcut acum, de când a fost demis, Ilie Bolojan îmi arată că nu are niciun fel de intenție să deblocheze situația politică. Să nu uite că PSD-ul este în opoziție. Nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, a transmis Grindeanu.

Soluțiile propuse

În cadrul celor două ore de consultări, liderii politici au analizat toate variantele aflate pe masa negocierilor, însă fără a se ajunge la un acord pentru ieșirea României din această criză politică. Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale, ar fi propus revenirea la vechea coaliție, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus formarea unor guverne minoritare parțiale, care s-ar succeda până la alegerile parlamentare, începând cu un executiv de „armistițiu”, ambele propuneri fiind însă respinse.

„Asta am propus eu, să mergem etapizat și, în prima variantă, să încercăm un guvern de armistițiu. Armistițiu, între ghilimele, că nu folosim acest termen de război militar neapărat în sensul adevărat al cuvântului. Și aici, am argumentat eu, i-ar ajuta pe colegii din PNL și din USR să pună în paranteză deciziile luate în congres și în forurile statutare vizavi de PSD, fiindcă în orice armistițiu părțile beligerante pun în paranteză conflictul și încearcă să găsească o soluție pe termen lung”, a declarat Kelemen Hunor.

Mai exact, acest guvern ar avea un mandat limitat, până la finalul anului. Ulterior, România ar urma să treacă printr-o succesiune de guverne minoritare. În final, în 2028, s-ar putea ajunge la un guvern tehnocrat, care să asigure administrarea țării în perioada în care partidele sunt în campanie electorală.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că este de acord cu propunerea UDMR, însă celelalte partide nu acceptă această variantă. „Domnul Hunor a spus că poate este nevoie de un guvern de armistițiu, ceea ce înseamnă punerea în paranteză a tuturor constrângerilor pe care le-a avut fiecare partid. Noi, PSD, nu avem nimic împotrivă. Ceilalți au spus că au aceste decizii interne și nu pot face altceva”, a transmis Grindeanu,

Și președintele Nicușor Dan a confirmat faptul că propunerea UDMR a fost discutată în cadrul consultărilor, însă partidele nu au reușit să depășească un obstacol legat de ordinea în care ar urma să guverneze. „S-a discutat și azi dimineață, cu deschidere din partea tuturor. Numai că dificultatea este că experiența ultimilor ani ne-a arătat că partidul pe care îl prinde alegerile la guvernare este dezavantajat electoral. Și atunci esența discuției de azi dimineață a fost da, suntem de acord, dar nu vrem să fim noi ultimii. Vrem să fim primii. Și din dilema asta nu s-a ieșit, cel puțin până în momentul acesta.”, a spus Nicușor Dan.

Ce urmează

La finalul acestei luni, Parlamentul ar putea fi convocat într-o sesiune extraordinară pentru adoptarea unor proiecte de lege care reprezintă jaloane importante din PNRR. Președintele Nicușor Dan susține că ar fi dorit ca noul Executiv să fie învestit până atunci, însă șansele ca acest lucru să se și întâmple sunt foarte mici, având în vedere lipsa unui consens între partidele aflate la masa negocierilor pentru formarea Guvernului.

Cel mai probabil, discuțiile pentru formarea Executivului vor fi reluate odată cu debutul noii sesiuni parlamentare, la începutul lunii septembrie, ceea ce înseamnă că România va continua să traverseze o perioadă de instabilitate politică, în timp ce marile decizii privind economia, investițiile și reformele asumate prin PNRR rămân în așteptare.

Rămâne de văzut dacă în final liderii politici vor găsi o formulă de compromis pentru instalarea unui nou Guvern sau dacă actuala criză va conduce, în cele din urmă, la organizarea unor alegeri anticipate.

Alexandra CRISTIAN