• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 09 Februarie 2023

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 24 Octombrie , 2022

Reorganizarea administrativ - teritorială a României, subiect de discuții

Stafia reorganizării administrativ-teritoriale bântuie din nou spațiul public. Dacă nu propune primarul Clujului, Emil Boc, această reformă, vine Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și „aruncă” spre  guvernanți propunerea de reformă. Recent, CCIR a reluat subiectul și a venit cu ideea unei reforme administrativ-teritoriale ce va reduce numărul județelor la 15. Această propunere nu este o noutate, dar se pare că se dorește, în anumite cercuri, o astfel de „geografie” a României.

Reorganizarea teritorială totală a României, prin reducerea numărului de judeţe la 15, reprezintă o prioritate pentru diminuarea cheltuielilor bugetare, au prezentat  reprezentanții Camerei de Comerț şi Industrie a României în cadrul unei întâlniri cu mediul de afaceri.
CCIR a inițiat o întâlnire de lucru cu importante organizații patronale şi profesionale sectoriale din România. Discuțiile s-au axat pe situația economică actuală, posibilitățile de dezvoltare şi de promovare a produselor şi serviciilor românești şi modalitățile de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, a fost semnată o declarație cu privire la cele discutate. Semnatarii consideră drept prioritară reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de judeţe la 15, precum şi redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori.

Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul structurării Curţi­lor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov. Se poate prelua acest model şi în ca­zul județelor, mai ales că în Con­sti­­tuția României nu se vor­beș­te de un anumit număr de județe.
„Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenți fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiți în economia românească”, au spus semnatarii comunicatului.
Aceștia sunt: Camera de Comerț şi Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România (PATROMAT), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Federația Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Asociația Brokerilor din România.

Această teorie cu reorganizarea pe modelul Curților de Apel seamănă cu propunerea lui Emil Boc, o reorganizare pe structura Agențiilor de Dezvoltare, adică opt regiuni. Și una și alta păcătuiesc prin faptul că au în spate interese de grup ale unor politicieni. Am vorbit cu specialiști, de fiecare dată când subiectul a apărut în spațiul public, și am creionat o altă soluție cu privire la necesara reorganizare.
Reducerea cheltuielilor de func­ționare a statului a devenit o necesitate care poate și trebuie realizată printr-un set de reforme structurale profunde precum:

- Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este în Franța şi Germania;
- Desființarea agențiilor şi insti­tuțiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuțiile lor putând fi pre­luate de alte instituții, simultan cu o descentralizare reală;
- În administrația locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 5000 - 8000 de cetățeni şi comasarea celorlalte;
– Înlocuirea instituțiilor, care servesc acum cetățenii prin numeroși funcționari, cu aplicații informatice care funcționează nonstop, online.

Așadar, una dintre soluțiile pentru reducerea cheltuielilor bugetare este reorganizarea teritorială totală a țării, prin reducerea numărului de județe.
România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Or, acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare, s-ar desființa foarte multe structuri inutile, populate cu tot felul de nepotisme. Chiar și la atragerea de fonduri europene au existat sincope, deoarece România nu a fost în stare să facă o reformă administrativ- teritorială compatibilă cu structurile europene. Din această cauză, diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, deși dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. În prezent, multe dintre județe sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie în sfârșit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal, așa cum o avem acum, cu ADR-uri ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcțio­nale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin Bu­curești.

Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea categoriei administrative de „regiune” în legea fundamentală. A doua cale este mai simplă și se poate face fără modificarea Constituției, printr-o lege organică în care să fie prevăzută comasarea mai multor județe în structuri administrative mai mari. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea în 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu județele de la noi).

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.