Primul barometru național despre tinerii de azi

Felul în care gândesc tinerii din ziua de azi i-a surprins deja pe mulți, doar că acum informațiile sunt oficiale. Asta pentru că, în urmă cu puțin timp, s-a desfășurat un sondaj național, la solicitarea Parlamentului European care îi vizează pe tineri cu vârsta de 18-35 de ani. 

La solicitarea Parlamentului European, a fost realizat recent Barometrul național al Tinerilor. Este vorba de un sondaj INSCOP care a intervievat 1100 de tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani. Fiind respectată toată metodologia unui sondaj profesionist, s-a stabilit că eroarea maxim admisă pentru datele adunate este de 2,95%.
Urmează o radiografie extrem de interesantă a felului în care gândesc tinerii din ziua de azi, iar răspunsurile o să-i surprindă pe mulți. 
25.8% dintre reprezentanții „gene­ra­ției TikTok”  cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o di­recție bună, 65.2% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 9% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care dintre cheltuieli le afectează cel mai mult bugetul lunar, 35.7% dintre respondenți au indicat cheltuielile cu alimentele, 27.1% pe cele cu energia, iar 15.5% cheltuielile cu chiria. 5.6% declară că transportul le afectează cel mai mult bugetul, în timp ce 4.8% menționează sănătatea și 2.7% educația. 4.8% indică alte tipuri de cheltuieli, iar 2.5% afirmă că nicio categorie nu le afectează semnificativ bugetul lunar. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.4%.
38.1% dintre participanți afirmă că dețin o locuință în proprietate personală, în timp ce 61.8% neagă acest lucru. 0.1% nu știu sau nu răspund.
36.6% din totalul respondenților spun că în prezent stau cu pă­rinții/socrii/familia extinsă, 19.2% locuiesc în chirie, 3% la o gazdă, 1.2% într-o locuință socială, iar 1% stau într-un cămin studen­țesc/internat. 0.6% indică altă variantă, iar 0.3% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cum cred că va fi situația lor de locuire în următorii cinci ani, 58.9% dintre respondenți sunt de părere că vor sta în propria locuință/proprietate personală, 18.8% în chirie, 14.4% cu pă­rinții/familia, 1% într-o locuință socială, 0.8% la o gazdă, iar 0.8% într-un cămin studențesc sau internat. 1.1% indică altă variantă, iar 4.2% nu știu sau nu răspund.

Cât privește locul de muncă, 56.7% dintre participanți au în prezent un loc de muncă, pe când 43.2% nu sunt angajați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
27.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că locul lor de muncă este bine plătit raportat la costul vieții din România. 28.3% consideră opusul, iar 0.9% nu știu sau nu răspund.
28.8% dintre cei intervievați in­tenționează să își caute un loc de muncă în următorul an în România. 13.6% nu își propun acest lucru, iar 0.7% nu știu sau nu răspund.

Întrebați despre obstacolele în căutarea locului de muncă, 43.6% dintre tineri menționează că prin­ci­palul obstacol pe care îl întâmpină în găsirea unui loc de muncă îl constituie salariile prea mici, 25.6% lipsa 
de experiență/vechime, 8.7% lipsa opor­tunităților în zona în care locuiesc, 8% lipsa locurilor de muncă în domeniul dorit, 4.4% lipsa informațiilor despre locurile de muncă disponibile, iar 3.8% contractele instabile (perioadă determinată, fără beneficii). 2.5% indică discriminarea (sex, etnie etc.), iar 2.4% menționează alt motiv. 0.8% nu știu sau nu răspund.
27.6% dintre cei chestionați intenționează să plece din țară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii, în timp ce 70.6% răspund negativ. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%. Intenționează să plece din țară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii în special: tinerii sub 25 de ani, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu au în intenție acest lucru mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, femeile, persoanele cu edu­cație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat.
 

Motivație plecare în străinătate
 

64.7% dintre tineri menționează că principalul motiv pentru care unii aleg să plece în străinătate este dorința de a obține un loc de muncă mai bine plătit, 10% din cauza corupției, iar 10% pentru a începe o viață nouă. 6.1% dintre respondenți indică dorința de a beneficia de servicii publice mai bune (sănătate, educație, transport etc.), 3.2% teama că România nu va mai fi o țară democratică, iar 1.5% frica de război. 1% precizează locuințele mai accesibile, 2% alt motiv, iar 1.3% nu știu sau nu răspund.

Ce ar fi cel mai greu de lăsat în urmă în cazul emigrării: 76.9% dintre participanții la sondaj men­ționează familia (părinți, frați, bunici) ca fiind cel mai greu de lăsat în urmă dacă ar pleca din România. 10.7% indică țara și locurile familiare, sentimentul de acasă, 3.6% posibilitatea de a contribui la schimbare în România, 3.4% prietenii apropiați, în timp ce 2.9% declară că nu simt o legătură pu­ternică cu România și că nu le-ar fi greu să lase nimic în urmă. 1.5% precizează locul de muncă sau activitatea profesională, iar 0.8% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.3%.
57.3% dintre tineri consideră că o bursă studențească ar trebui să acopere toate cheltuielile de trai ale unui student (cazare, hrană, transport). 31.2% dintre tineri consideră că principala dificultate cu care se confruntă un student în România este costul cazării sau al chiriei. 27.2% dintre cei chestio­nați consideră că sprijinul financiar pentru cazare (cămin sau chirie) ar fi cea mai utilă măsură pentru a sprijini continuarea studiilor universitare. 

Frecvența problemelor de sănătate mintală: 28.6% dintre participanți consideră că problemele de sănătate mintală sau emoțională sunt foarte frecvente în rândul tinerilor din România. 
39.9% dintre cei intervievați declară că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoțională (stres puternic, anxietate, depresie, atacuri de panică sau alte difi­cultăți). S-au confruntat în ultimul an cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoțională în special: tinerii sub 25 de ani, femeile, locuitorii din București, cei cu venit redus. Nu s-au confruntat cu astfel de probleme mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, bărbații, locuitorii din mediul rural, cei cu venit ridicat.
84.4% dintre tineri consideră că statul ar trebui să acopere costul unui număr minim de ședințe de terapie sau consiliere psihologică pe an pentru tineri.

Acord avort: 35.5% dintre respon­denți declară că sunt de acord cu avortul, în timp ce 58.4% sunt împotrivă. Sunt de acord cu avortul în special: tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt împotriva acestui lucru mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
29.1% dintre participanții la sondaj consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice. Dintre cei care au declarat că sunt de acord cu avortul, 82.1% consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice, în timp ce 16.2% nu consideră acest lucru. 

Nivelul de siguranță resimțit în spațiile publice: 21.3% dintre respondenți afirmă că se simt în siguranță în spațiile publice (pe stradă, în metrou, în campus sau în mijloacele de transport în comun) foarte mult, 42.8% destul de mult, 20.7% destul de puțin, iar 14.6% foarte puțin sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.6%.

Protejarea victimelor violenței în spații publice: 23.4% dintre cei chestionați consideră că statul român protejează victimele vio­lenței, hărțuirii sau agresiunii în spațiile publice, în timp ce 73.7% sunt de părere contrar[. 2.8% nu știu sau nu răspund.

Protejarea victimelor violenței în familie: 22% dintre respondenți sunt de părere că statul român protejează suficient victimele vio­lenței domestice, ale hărțuirii sau ale agresiunii în mediul familial, în timp ce 75.7% consideră opusul. 

Extinderea conflictului din Ucraina: 16.5% dintre cei inter­vievați se declară foarte îngrijorați de posibilitatea extinderii conflictului din Ucraina și în România. 29% sunt destul de îngrijorați, 28.2% destul de puțin îngrijorați, în timp ce 25.2% nu sunt deloc îngrijorați.  1.1% nu știu sau nu răspund.
Simt îngrijorare mai ales: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu se simt îngrijorați în special: bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat.

Amenințare România: 32.7% dintre români menționează corupția și lipsa de competență în instituțiile publice drept cea mai mare ame­nințare pentru România în acest moment. 25% menționează mersul economiei și creșterea prețurilor, 17.2% dezinformarea și propaganda în mediul online, 9.6% agresiunea Rusiei și posibilitatea unui război în zonă, 6.4% problemele de sănătate publică (pandemii,  epidemii), 4% migrația și refugiații, 2.7% schimbările climatice și dezastrele naturale, iar 0.7% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.
Mai ales bărbații, persoanele cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare indică drept principală amenințare corupția și lipsa de competență în instituțiile publice. Menționează mersul economiei și creșterea prețurilor drept cea mai mare amenințare în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educație primară, cei cu venit mai scăzut. Persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic și cei cu venit ridicat cred într-o pro­porție mai mare decât restul populației că dezinformarea și propaganda online reprezintă principala amenințare.

Ajutor UE în caz de criză economică gravă: 51.6% dintre români cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave, pe când 44.1% sunt de părere contrar[. 4.3% nu știu sau nu răspund.

Cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt de părere contrar[ mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu educație primară și medie, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.

Apărare NATO în caz de atac militar: 68.7% dintre respondenți consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar, în timp ce 23.3% cred că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.
Consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar în special: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat. Nu cred acest lucru mai ales cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.

Nivelul de informare privind activitatea Parlamentului European: 24.8% dintre cei chestionați cred că au suficiente informații despre activitatea Parlamentului European, în timp ce 74.5% neagă acest lucru. 0.7% nu știu sau nu răspund.

Suveranitatea României: 56.8% dintre respondenți consideră că proiectele legislative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României, în timp ce 34.6% nu cred acest lucru. 8.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că proiectele legis­lative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României mai ales: tinerii între 25 și 35 de ani, persoanele cu edu­cație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu consideră acest lucru în special: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu venit ridicat.

Tradiție vs. schimbare: 60.6% din­tre respondenți susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36.7% preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile. 2.7% nu știu sau nu răspund.
Susțin schimbarea și ideile noi mai ales: femeile, persoanele cu edu­cație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.

Orientare politică: 29.8% dintre cei chestionați consideră că li se potrivește cel mai bine orientarea politică de centru-stânga (echilibru între economia de piață și protecția socială), 29% de dreapta (stat minim implicat, taxe reduse, responsabilitate individuală), 15.9% de stânga (stat implicat, accent pe egalitate), iar 13.7% de centru-dreapta (inițiativă privată și politici sociale echilibrate). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.6%.