Plata pensiilor private, pe agenda guvernului

Guvernul a aprobat în ultima ședință de guvern schimbările la discutatul proiect de lege privind plata pensiilor private pentru cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III).

„Se va permite retragerea a maximum 30% din suma acumulată, iar restul banilor se vor putea plăti lunar pe maximum 8 ani”, au declarat surse care au participat la ședința de guvern. A rămas nemodificată posibilitatea de a-ți primi banii și pe toată durata vieții, ca pensie viageră, după ce retragi prima tranșă stabilită acum la 30%, au mai precizat sursele. Proiectul de act normativ nu diferă de cel care a fost deja analizat în primă lectură de guvern în data de 8 august. Explicația, spun surse guvernamentale, este că în urma dezbaterii de la Ministerul Muncii nu au fost propuneri majore de modificare a proiectului, astfel că singurele schimbări vor viza procentul maxim de bani care va putea fi retras odată, care va fi majorat la 30%, față de 25% în varianta anterioară, și reducerea perioadei de ani în care poți primi restul banilor, de la 10 ani la 8 ani.

Principala schimbare propusă în proiectul de lege care a stârnit nemulțumiri publice este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe maximum 10 ani sau pe toată durata vieții. Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa toți banii odată sau eșalonat pe maximum 12 luni.

Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

În urma nemulțumirilor publice, Guvernul a amânat aprobarea proiectului de lege, pentru o dezbatere mai amplă. Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a spus că „se dorește creșterea procentului de 25% pentru suma care poate fi retrasă odată și scăderea numărului de ani pe care se eșalonează plata”.

Proiectul de lege a fost dezbătut la Ministerul Muncii, în prezența sindicatelor, patronatelor și a unor reprezentanți ai consumatorilor și ai APAPR (asociația care reprezintă administratorii fondurilor de pensii).

Reprezentanții Sindicatelor care au participat la dezbatere au acceptat nevoia acestei legi, care este condiție de aderare la OCDE, dar au acuzat lipsa de informare, iar în privința procentului de sumă ce poate fi retrasă deodată și a numărului de ani pe care să se eșaloneze restul plăților părerile au fost împărțite.

Reprezentanții patronatelor au susținut nevoia plăților programate pentru asigurarea unor venituri pe termen lung la ieșirea la pensie. În schimb, atât sindicatele cât și patronatele au ridicat problema dublei impozitări a viitoarelor pensii private, în urma modificărilor fiscale aduse de legea 141/2025 prin care s-a aprobat primul pachet de măsuri fiscale asumat de către Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației sindicale Meridian, susține nevoia plății eșalonate a banilor strânși în conturi.

„La partea de eșalonare am dat exemplul din regiunile miniere, unde s-a mers cu plăți deodată și nu a fost o idee foarte bună, pentru că dacă nu ai o educație financiară epuizezi tot fondul respectiv într-un timp foarte scurt și pe urmă tot la stat ajungi ca să iei ajutor social. E o chestie de responsabilitate, undeva adevărul este la mijloc”.

Acesta a făcut apoi trimitere și la exemplele din alte țări.

„Ați văzut că în nota de fundamentare erau date ca exemplu mai multe țări, în unele se putea retrage 30% din sumă deodată, noi eram cu Polonia la 25%. Acum am înțeles că vor să ridice cu 5% în urma discuțiilor. Nu știu cât de esențial este acest aspect. Poate că mai importantă ar fi partea de garantare, deci ce se întâmplă dacă apare un management greșit al acestor fonduri, deci partea de responsabilitate a managerilor fondurilor.

Vrem să fim siguri că lucrătorii chiar beneficiază de aceste fonduri, că le asigură valoare adăugată și nu doar o metodă de a asigura României bonitate pe piețele de capital, pentru că ați văzut că o mare parte din fonduri se duc în titluri de stat și asigură bonitatea României”, a spus Dumitru Fornea.