Curs valutar








Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii




Petrova - Manifestările Eminescu 2025, Ediția XLIX
Potrivit tradiției de decenii, și în acest an, în Petrova Maramureșului s-au desfășurat mai multe activități menite să-l omagieze pe Mihai Eminescu, patronul cenaclului petrovean. Activităților dedicate, după tradiție, Voievodului Limbii Române, ziua de 15 ianuarie fiind și Ziua Culturii Naționale, li s-au adăugat noi puncte în programul obișnuit, menite a omagia cultura română în general.
La Petrova, ca de fiecare dată, domină activitățile legate de viața, activitatea și opera poetului național, Mihai Eminescu. Manifestarea petroveană are o activitate neîntreruptă din anul 1977, când s-a coagulat, cu binecuvântarea lui Geo Bogza, membru al Academiei Române.
De peste un deceniu, în duminica dinaintea Zilei Culturii Naționale, cenacliștii petroveni îi pomenesc creștinește pe membrii cenaclului deveniți amintiri și pe cei care au onorat, cu prezența lor la Petrova, cenaclul petrovean. În acest sens, duminică, 12 ianuarie 2025, ora 12.00, la Parohia Română Ortodoxă Petrova II „Josani”, preacucernicul pr. paroh Ioan Petrovai a săvârșit un parastas dedicat celor care au făcut ceva pentru Petrova Maramureșului, sensibilizându-i pe cei prezenți cu sintagma eminesciană „Memento mori”.
Gazdele au cinstit participanții cu pancove (gogoși) și vin fiert și au mărturisit că intenționează să treacă pe plăci de marmură numele celor pomeniți lângă troița tradițională.
Miercuri, 15 ianuarie 2025, ora 12.00, la aceeași biserică, un sobor de preoți a săvârșit un parastas de pomenire a lui Mihai Eminescu. Protos a fost protopopul Vișeului, pr. Mihai Chira, alături de secretarul protopopiatului pr. Vlad Călin, pr. Ioan Petrovai, pr. Petru Florin Pop, pr. Adrian Vulpe, pr. Ilie Savu și pr. Mihai Isopescu, din Vicovu de Sus.
Pomenirea s-a făcut sub semnul convingerii că „Viața trece, faptele rămân”. Fondatorul cenaclului, președinte prof. dr. Ion Petrovai, a făcut cunoscut faptul că primul parastas de pomenire a lui Mihai Eminescu la Petrova l-a făcut înaltpreasfințitul arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului, vrednicul de pomenire Iustinian Chira Maramureșeanul. După ce pr. paroh Ioan Petrovai a oferit date despre biserica recent pictată, toți cei prezenți s-au deplasat la locația Susani a Liceului Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, unde primarul recent ales al Petrovei, ec. Grigore Palcuș, a salutat participanții.
Manifestarea a fost onorată de către dl Adrian Vlad, consilier județean și președinte al Comisiei Județene de Cultură Maramureș.
Directorul Liceului Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, prof. Viorica Nistor, a adresat un cuvânt de bun venit participanților la „Manifestările Eminescu 2025” și i-a invitat pe prietenii întru propășirea Binelui, Adevărului și Frumosului să viziteze expozițiile care privesc „Viața și opera lui Mihai Eminescu”, reflectate în fotografii, tipărituri și texte aparținând unor personalități care s-au „pronunțat”, de-a lungul timpului, despre cel de la a cărui naștere se împlinesc 175 de ani. În cadrul sărbătorii, s-a vernisat și expoziția de fotografii „Ioan Alexandru în Maramureș”, poetul de la al cărui apus prematur se împlinește un sfert de veac. În aceeași incintă, prof. dr. Ion Petrovai, președintele Cenaclului de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova, i-a prezentat pe cei care au onorat cu prezența „Manifestările Eminescu 2025”, începând cu delegația Ligii Scriitorilor Români, filiala „Ioan Slavici” Arad, în frunte cu președintele Mirela Minuța Alexa, prim-vicepreședintele dr. Ioan Draga, vicepreședintele Ileana Vlădușel și promotorul cultural Marius Brașai. A urmat delegația „moldoveană”, alcătuită din juristul Dumitru Parasca, membru al Societății pentru Cultură și Literatură din Bucovina, organizatorul Festivalului Național Concurs „Regina sânzienelor”, autor al mai multor cărți, preotul Mihai Isopescu și consilierul Gheorghe Poleuca, membru al Asociației „Flori vicovene” și cofondator al „Șezătorii vicovene”, din Vicovul de Sus. Uniunea Scriitorilor din România a fost reprezentată la manifestare de scriitorii Lucian Perța și prof. dr. Ion Petrovai. Ordinul Arhitecților din România i-a delegat pe arhitecții Dorel Cordoș și Petre Cordoș. Uniunea Artiștilor Plastici a fost reprezentată de sculptorul Ion Pop Vereta și pictorul Ioan Borlean. Din partea Asociației „Bogdan-Dragoș a Urmașilor Nobilimii Maramureșene” a adus un mesaj domnul gen. Alexandru Leordean, iar Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca a fost reprezentată de inventatorul și prof. univ. dr. Ștefan Marinca.
Colaboratorii statornici nu s-au dezmințit nici la ediția din acest an a „Manifestărilor Eminescu” și și-au trimis reprezentanții la Petrova. Lect. univ. dr. Ilie Gherheș a reprezentat Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, iar cercetătorul dr. Ioan Boroica și-a adus contribuția de cărturar, din partea Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației. Ioan Tuhuțiu, președintele Filialei Maramureș a Asociației Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, cu sediul în Cluj- Napoca, a salutat participanții în numele celor care duc mai departe, în timp, imaginea Crăișorului Moților. Doctorandul, muzeograful și fotograful Vasile Timur Chiș a venit din partea Centrului de Ecologie și Turism Maramureș și pentru a-și lansa lucrarea „Ruscova”, apărută la Editura „Huțulii”, Repedea, la finalul anului 2024, prezentată de către istoricul dr. Ilie Gherheș. Prof. Mihaela-Cristina Gherheș a adus mesajul dascălilor care admiră cele înfăptuite în Petrova, de-a lungul anilor. Au urmat conferințele „Mihai Eminescu în viziunea contemporanilor săi”, a doctorandului Lazăr Năsui și „Personalități maramureșene contemporane lui Mihai Eminescu”, în care cercetătorul Ioan Boroica a reușit să demonstreze că și Marmația avea viață culturală în secolul al XIX-lea.
Masa rotundă, „Eminescu contemporanul nostru sau actualitatea operei sale”, moderată de prof. dr. Ion Petrovai, a oferit prilejul tuturor celor de față să participe la manifestarea petroveană. După ce din expunerea lui Lazăr Năsui audiența a aflat lucruri importante scrise de scriitori precum Ioan Slavici, Tudor Arghezi și Cezar Petrescu, Ioan Boroica a realizat câteva schițe de portret pentru câțiva dintre cărturarii maramureșeni, dintre care îi menționăm pe Iosif Man, Laurențiu Mihalyi, Tit Bud și învățătorul și publicistul Teodor Mih. Moderatorul a invitat participanții să opineze despre expozițiile pe care le-au vizitat, să facă aprecieri și completări la conferințele audiate, să-și exprime punctele de vedere despre tema propusă, precum și despre cartea lansată.
Protopopul de Vișeu, pr. Mihai Chira, a transmis cuvântul de binecuvântare și apreciere al PS Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, a mulțumit, totodată, pentru invitația care i-a fost adresată, arătându-se îngrijorat că la manifestare vede foarte puțini participanți sub vârsta de 40 de ani.
Arhitectul Dorel Cordoș și-a exprimat bucuria că au răspuns invitației oaspeții din Banat și Moldova care, asemenea nouă, reprezintă cu cinste „noblețea marginii” spațiului românesc.
Dr. Alexandru Leordean a adus completări la conferința lui Lazăr Năsui și a făcut remarci privind enciclopedismul lui Eminescu, dovedit în scrisul său. Dumitru Parasca a mărturisit că este un iubitor de Eminescu, a recitat poezia „Floarea albastră”, a mulțumit pentru invitație și a dăruit exemplare din cărțile pe care le-a coordonat „Vindecări ce au schimbat destine prin veacuri” și „Bucate românești și povești despre români”. Pr. Mihai Isopescu a vorbit despre ziaristul Mihai Eminescu ale cărui articole din veacul al XIX lea sunt de actualitate. Consilierul Gheorghe Poleucă a mulțumit pentru invitație, poftindu-i, la rându-i, pe cei prezenți la manifestările și acțiunile culturale din localitatea din care vine.
Prof. Marieta Roman a citit poemul „Eminescu” scris de fiica sa, Monica Roman Deceanu, care activează ca psiholog în municipiul Sibiu, dar a fost membră a cenaclului petrovean, ca elevă.
Despre textele eminesciene din vremea când poetul a fost revizor școlar a vorbit apoi d-na prof. Măricuța Petrovai. Audiența a putut constata că cele scrise de poet despre școala românească nu s-au îndreptat, parțial, până în zilele noastre. Eminescu a fost omul vremii sale și a văzut societatea românească atât pe orizontală, cât și pe verticală, dar nu a „ascultat” de contemporanii săi.
Scriitoarea Ileana Vlădușel a creionat un portret al poetului omagiat, plasând în timp și spațiu personalitatea sa, care tutelează încă literatura națională. Într-un stil profund original, Mirela Minuța Alexa a lecturat o „Scrisoare către Eminescu”, în care a „topit” întregul său eu liric, invocându-și sentimentele pe care le nutrește poetului nepereche al literaturii române și universale. Mărturisind că este un mare iubitor de Eminescu, Marius Brașai a enumerat câteva din textele care îl mai „impresionează”, lecturându-le, și a citit apoi din creațiile sale scrise în stil popular. Ascultându-i cu mare atenție pe bănățeni, prof. univ. dr. Ștefan Marinca a ținut să le facă ușoare recomandări prietenești, anume să fie mai atenți atunci când scriu, să nu le fugă cuvântul de sub condei și să privească responsabil opera eminesciană.
Domnul dr. Ioan Draga s-a arătat încântat de ceea ce a văzut și a auzit la Petrova și a lansat o invitație maramureșenilor în Banatul de Câmpie. Considerat cel mai mare parodist al vremii noastre, Lucian Perța a apreciat cele auzite și văzute la Petrova și a citit o parodie a sa, după poezia lui Mihai Eminescu, „Afară-i toamnă”.
Fostul protopop de Vișeu, pr. Grigore Andreica, a dat citire câtorva citate din Eminescu și Brâncuși despre nația română, cu o semnificație aparte, iar după aceea a lecturat câteva din profețiile lui Petrache Lupu de la Maglavit, care vorbesc despre lucruri, de parcă ar fi fost scrise în zilele noastre. Ioan Tuhuțiu a îndemnat participanții la manifestarea petroveană să nu uite de lupta strămoșilor pentru a avea o țară, configurată de pașoptiști și generația lui Mihai Eminescu, din care a făcut parte pr. dr. Vasile Lucaciu, precum și alți mari patrioți care au desăvârșit visul tuturor românilor, la 1 Decembrie 1918. Dl. colonel Gheorghe Botiș, acompaniat de frații Sicuța, a rostit poemul lui Ioan Alexandru dedicat patriotului maramureșean Ioan Buteanu și a dăruit instituțiilor de cultură petrovene monografia lui Silviu Dragomir dedicată tribunului maramureșean, editată anastatic.
Fiindcă nu s-a mai cerut dreptul la cuvânt, moderatorul prof. dr. Ion Petrovai a încheiat dezbaterea și i-a invitat pe toți cei prezenți, la pensiunea „Răstoaca” din Petrova, unde generosul patron, dl. Marius Marinca ne-a omenit, pe măsura evenimentului și a sufletului său mare.