Nereguli grave în administrarea fondului forestier din România: Romsilva, în vizorul Curții de Conturi

Un control amplu desfășurat recent de Curtea de Conturi a României asupra Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a scos la iveală problem serioase în modul în care regia administrează patrimonial forestier al statului român. În urma auditului, Curtea de Conturi a semnalat faptul că numeroase activități desfășurate de Romsilva nu respect cadrul legal. Mai mult decât atât, Curtea de Conturi recomandă Romsilva evaluarea fondului forestier național. O suprafață de peste 3,1 milioane de hectare nu este reflectată contabil, iar bunurile aferente acesteia sunt evidențiate în inventar cu valoarea de zero lei.

Alexandra CRISTIAN

Misiunea de audit, derulată în perioada septembrie 2024 și mai 2025, cu scopul de a verifica dacă modul de administrare al Romsilva a fost în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare în perioada 2021-2023, a scos la iveală dis­funcționalități sistemice în guver­nanță, în aplicarea legislației, în gestionarea fondurilor publice, dar mai ales în evaluarea fondului forestier al țării și evidențierea contabilă a acestuia.

Curtea de Conturi, în baza raportului de audit destinat Parlamentului României, Ministerului Me­diu­lui, Romsilva și publicului larg a emis o concluzie contrară. „Pe baza activității de audit întreprinse, am constatat că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului nu este conform, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil, iar neconformitatea este generalizată”, se arată în raportul Curții de Conturi, ceea ce înseamnă că auditorii au identificat abateri grave și repetate de la cadrul legal, care reflectă o problem generalizată în modul de func­ționare al instituției.

Cele mai grave constatări ale raportului Curții de Conturi sunt lega­te de modul deficitar de  gu­ver­nanță corporativă în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Lipsa unui Consiliu de Administrație permanent, contracte de mandat incomplete, precum și numirea unor membri care erau simultan și salariați ai regiei au dus la conflicte de interese.
De asemenea, s-au constatat plăți salariale nejustificate în valoare de peste 216 milioane de lei, acordate tuturor  angajaților sub forma unor „premii”, altele decât cele ocazionale, fără o analiză clară și individuală a performanței.

O altă neregulă gravă este depă­șirea bugetului de cheltuieli salariale, cu peste 66 milioane de lei în doar doi ani (2021 și 2023), fără aprobările legale necesare.
Și, nu în ultimul rând, o altă practică gravă este aceea că nu toate bunurile fondului forestier au fost evaluate, iar în unele cazuri, terenuri ale statului au fost ocupate temporar fără aprobări, fără ca Romsilva să solicite despăgubiri sau să intervină pentru redarea terenului în circuitul silvic. Această practică arată o administrare defectuoasă a resurselor forestiere ale statului, cu consecințe financiare și legale semnificative.
Cum era însă de așteptat, reacția din partea Romsilva nu a întârziat să apară. Instituția a făcut o serie de precizări într-un comunicat oficial, în care își apără poziția și justifică deciziile luate în perioada auditată. Potrivit Romsilva, acordarea premiilor și a sporurilor salariale a fost făcută în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă și în baza rezultatelor financiare remarcabile obținute de regie în anii 2021 și 2022.
Reprezentanții Romsilva au subliniat faptul că instituția este auto­finanțată și nu beneficiază de alocări de la bugetul de stat. De asemenea, au precizat că evaluările anuale ale angajaților stau la baza acordării drepturilor salariale sub forma unor „premii” și că nu ar fi fost posibilă depășirea indicatorilor financiari fără implicarea activă a celor peste 14.400 de salariați ai regiei.

„Suma la care se face referire în raportul de audit de conformitate nr. 36270/21.05.2025 al Curții de Conturi, respectiv 216,5 milioane lei, reprezintă suma brută acordată în anii 2021 și 2022, în baza Contractului Colectiv de Muncă, celor peste 14.400 de angajați ai Romsilva. Valoarea medie individual netă a acestora a fost de circa 4.300 lei/salariat/an.

Premiile au fost acordate avand în vedere rezultatele financiare excep­ționale din anii 2021 și 2022 ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, ca de exemplu o majorare a veniturilor cu 255 milioane lei și cu 35,6% a profitului în anul 2021, precum și o majorare a veniturilor cu peste 740 milioane lei și a profitului brut cu 806% înanul 2022, față de bugetele anuale aprobate, acestea fiind acordate în conformitate cu prevederile Contrac­tului Colectiv de Muncă.
Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu este finanțată de la bugetul de stat, este o regie care se autofinanțează, obținând venituri inclusiv din servicii silvice acordate proprietarilor privați de păduri și activități conexe silviculturii.
Precizăm că între anii 2019 și 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsați la bugetul statului 716,7 milioane lei. (...)
Considerăm că fără implicarea activă și dedicarea majorității sala­riaților, peste 14.400 de angajați, nu ar fi fost posibil ca Regia Națio­nală a Pădurilor – Romsilva să înregistreze rezultatele excepționale, respective depășirea tuturor indicatorilor.
De asemenea, precizăm că la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se realizează, anual, evaluarea performanțelor profesionale pentru fiecare angajat”, este precizat în comunicatul Romsilva.
Altfel spus, conform comunicării Romsilva, angajații regiei au avut tot dreptul să își acorde aceste premii în bani, deoarece instituția  se autofinanțează, însă un lucru destul de important de menționat, pe care, voit sau nu, reprezentanții Romsilva au uitat să-l precizeze, ar fi că această autofinanțare a regiei este posibilă tot prin veniturile provenite din administrarea patrimoniului public al statului – respective fondul forestier național, care este o resursă naturală de interes strategic și care aparține tuturor cetățenilorRomâniei.

În acest context, Romsilva are obligația de a respecta normele legale privind cheltuielile salariale și de a justifica fiecare plată în raport cu performanțele individuale, mai ales atunci când este vorba despre sume de ordinal sutelor de milioane de lei. Regulile de trans­parență financiară nu se aplică doar instituțiilor finanțate direct de la bugetul de stat, ci tuturor enti­tăților care gestionează resurse publice sau derulează activități în numele statului.

Cu toate acestea, reacția oficială a regiei nu răspunde punctual tuturor problemelor identificate de Curtea de Conturi, cum ar fi: lipsa transparenței în ierarhizarea sporurilor, lipsa criteriilor obiective în negocierea salariilor și acordarea de beneficii collective fără fundament individual. Faptul că regia înregistrează profit și transfer sume importante la bugetul de stat nu scutește instituția de la respectarea principiilor de legalitate în gestionarea fondurilor provenite din exploatarea patrimoniului public al statului român.

De asemenea, în comunicatul oficial nu a fost făcută nicio precizare cu privire la problema evaluării suprafețelor de teren care constituie fondul forestier național aflat în proprietatea publică, la activitatea de valorificare a maselor lemnoase, precum și la actualizarea necesarului anual real de lemn de foc pentru populație. Nici în ceea ce privește deficiențele majore de guvernanță corporativă – printre care absența unui Consiliu de Administrație permanent, lipsa indicatorilor de performanță sau conflictul de interese generat de cumulul funcțiilor de conducere – Romsilva nu a oferit clarificări sau măsuri concrete de remediere în comunicatul oficial.

Mai jos, vă prezentăm pe larg principalele aspecte de neconformitate identificate de Curtea de Conturi, în urma auditului efectuat:

1. La nivelul Romsilva nu a fost asigurată evaluarea tuturor supra­fețelor de teren care constituie fondul forestier național aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei. Suprafețe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidența tehnico-operativă, în unități naturale, fără a fi reflectate și contabil la valoarea justă. În inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafețe sunt înscrise cu valoarea „0” lei, deși constituie active din domeniul public. Astfel, nu s-a stability valoarea reală a suprafețelor care compun fondul forestier național, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat.

2. Referitor la ocuparea temporară a unor suprafețe din fondul forestier proprietate publică a statului s-a constatat neconstituirea și nealimentarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor la valoarea corectă și reală, în baza tuturor sumelor încasate ca obligații ale beneficiarilor ocupărilor temporare de terenuri aflate în această categorie. Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier național și nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafețe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere. Auto­ritățile  silvice nu au  emis aprobări pentru aceste ocupări temporare și, în consecință, nu au putut sanc­ționa cu amendă ocupantul. Mai mult, deși exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanță a unor despăgubiri pentru lipsa de folosință și de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanța putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, totuși autoritățile nu au inițiat astfel de acțiuni.

3. Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost marcată de întârzieri de exploatare, care continuă la termenul prevăzut pentru reprimirea parchetelor, de lipsa penalităților contractuale, acceptarea de bilete la ordin neavalizate (negarantate) și participarea neconformă a unor operatori economici la licitații. Fondul de accesibilizare a fost diminuat prin neconstituire (493 mii lei) și nevirare (1.998 mii lei), iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună exe­cuție. Au fost effectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractual și a legislației privind ajustarea pre­țurilor.

4. În privința realizării perdelelor forestiere, procesul a fost afectat de nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la nivelul autori­tăților locale. Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului roman și în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanțare și nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.

5. Direcțiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanțelor, totalizând 3.213 mii lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate și a penalităților aferente și 5.088 mii lei în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvența debitorilor, și au avut drept consecință neîncasarea creanțelor menționate.

6. La nivelul Romsilva nu există date și informații statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru popu­lație, care să fundamenteze în mod correct și realist hotărârile Consiliului de Administrație cu privire la lemnul destinat încălzirii.

7. În perioada 2021-2023, implementarea prevederilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost deficitară, atât la nivelul autorității publice tutelare – MinisterulMediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cât și la nivelul regiei. MMAP nu a nominalizat un consiliu de admi­nistrație permanent, cu un mandat de până la 4 ani, perpetuând numiri provizorii și succesive, în ciuda finalizării procedurilor de selecție. Contractele de mandate încheiate nu au inclus elementele legale obligatorii, precum criteriile și indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, clauzele privind independența și integritatea, sau criteriile de evaluare a activității. Astfel, nu a fost posibilă o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelo rîncredințate acestuia.

8. Nu a fost respectată separarea dintre funcțiile de conducere executivă și cele de supraveghere. Astfel, membri ai consiliului de administrație au deținut concomitant calitatea de salariați ai regiei, continuându-și activitatea în același timp cu poziția de administrator (directori de direcții silvice, șefi de ocol sau reprezentanți ai autorității tutelare), ceea ce a generat un risc de lipsă de obiectivitate în adoptarea deciziilor.
Această situație poate conduce la încălcarea principiilor de guver­nanță corporativă, poate genera conflict de interese și poate fi asimilată unei încălcări indirecte a regulilor privind separarea rolurilor de conducere și supraveghere.

9. S-a constatat că niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administrație al RNP Romsilva nu îndeplinește cerințele prevăzute de normele legale în vigoare.Astfel, cel puțin doi membri trebuiau să fie administrator independenți, iar preșe­dintele comitetului trebuia, de asemenea, să fie administrator independent. Niciun membru desemnat nu deținea calificarea de auditor financiar, care a devenit obligatory începând cu 1 ianuarie 2023, și nici competențe dovedite în domeniul contabilității și auditului statutar, deși aceste cerințe sunt clar prevăzute de lege.

10. La nivelul Romsilva au fost depășite limitele bugetare pentru cheltuielile de natură salarială, prevăzute în bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023.În perioada auditată au fost effectuate plăți necuvenite în valoare de 216.569 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate tuturor angajaților, cu titlu de „alte premii decât cele ocazionale”, fără o fundamentare reală a performanțelor individuale. Astfel, premiile care, conform reglementărilor, ar fi trebuit acordate în funcție de realizările personale au fost transformate în beneficii colective, fără a exista o evaluare documentată a contribuției fiecărui salariat la atingerea unor per­formanțe excepționale.

11. Au fost identificate erori în calculul și plata drepturilor salariale, reprezentând ore suplimentare, spor pentru condiții grele de muncă, spor de fidelitate, precum și plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Opera­țional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parțial.Sporurile salariale au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posture similare. Clasele de salarizare și sporurile acordate salariaților s-au stabilit prin negociere individuală, ceeace a condus la situații în care salariați care ocupă posture similare au negociat niveluri salariale și sporuri diferite (Direcția Silvică Călărași). De asemenea, același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără a fi stabilite criteria obiective și transparente, situație care a condus la aplicarea unui tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Totodată, s-a constatat existența unor situații în care salariați care au ocupat posturi de execuție să negocieze salarii și sporuri salariale superioare altui salariat care ocupă un post de conducere (Direcția Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva).

12. La nivelul a trei direcții silvice ale județelor Bihor, Călărași și Vrancea, trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, fapt ce contravene prevederilor Codului de conduit etică și profesională a sa­la­ria­ților Romsilva, Contractului colectiv de muncă și Codului  Muncii.

Ce recomandări propu­ne Curtea de Conturi pentru remedierea proble­melor identificate

Raportul de audit formulează recomandări clare atât pentru Ministerul Mediului, cât și pentru con­ducerea RNP Romsilva. Principalele măsuri propuse de Curtea de Conturi vizează refacerea cadrului de guvernanță, selectarea membrilor Consiliului de Administrație al RNP Romsilva, potrivit prevederilor legale, măsuri urgent pentru evaluarea corectă a fondului forestier național, respectiv a terenurilor și a vegetației forestiere aflate pe acestea, im­plementare a unor criteria clare de salarizare, monitorizarea și recuperarea creanțelor neîncasate, consolidarea controlului intern.
Majoritatea reglementărilor propuse au ca termen limită de implementare până la sfârșitul anului în curs. Conform comunicării Romsilva, regia a început deja implementarea acestor recomandări, însă rămâne de văzut în ce măsură acestea vor fi puse efectiv în aplicare și dacă vor exista mecanisme de monitorizare reale pentru respectarea termenelor stabilite, dar și pentru urmărirea implementării acestora.

„Conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a acționat cu celeritate în aplicarea măsurilor de conformitate stabilite de către Curtea de Conturi. Unele dintre acestea sunt implementate deja, altele au termen de implementare până la finele acestui an, respective finalul primului semestru al anului 2026.
Precizăm că implementarea unor măsuri de conformitate dispuse de către Curtea de Conturi depinde de modificarea și actualizarea unor acte normative în perioada următoare. (...)
Menționăm că, încă de anul trecut, echipa managerială a Regiei Na­țio­nale a Pădurilor – Romsilva a luat măsuri de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a activității regiei”, se mai arată în comunicatul RNP Romsilva.
 

Concluzie: pădurile României, gestionate deficitar

Pădurile României sunt, de prea mult timp, victimele unui sistem de administrare deficitar, marcat de interese politice și lipsă de responsabilitate. Fără o reform profundă și aplicată, continuăm să pierdem nu doar hectare de pădure, ci și încrederea în instituțiile care ar trebui să le protejeze. Este momentul ca statul roman să aleagă: fie devine garantul patrimoniului natural, fie rămâne complice la distrugerea lui.
Dumnezeu a binecuvântat țara noastră cu resurse natural bogate, iar în present schimbarea în instituțiile care le protejează nu mai este o opțiune, ci o responsabilitate care se impune.