Judecătorii și procurorii maramureșeni se revoltă

Am primit la redacție un material de la Judecătoria Baia Mare cu privire la situația din sistem. După cum se știe, în urma propunerilor Guvernului, vor fi luate anumite măsuri care vor afecta atât situația judecătorilor și procurorilor, cât și a celorlalți angajați din sistem.

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Baia Mare a fost convocată  în temeiul prevederilor art. 55 alin. 2 lit. d şi alin. 4 cu aplicarea art. 56 lit. e din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

La ședință au participat 15 judecători (patru prin videoconferință), din totalul de 22 de judecători, lipsă fiind 7 judecători (doamnele judecător Martin Mădălina şi Pop Oana Teodora se află în concediu pentru creșterea şi îngrijirea copilului de până la 2 ani, iar doamnele/ domnii judecător Axenta Marcel, Moroşan Nicoleta Agapia Alexandrina, Şandor Paula Corina, Şandor Sebastian Dan, Ştef Anna Maria se află în concediu de odihnă).

Așa cum a rezultat din convocator, tema stabilită pe ordinea de zi a vizat exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

Procedând la analizarea temei de discuție, judecătorii prezenți la ședință au reținut că, având în vedere faptul că acțiunile agresive susținute și lipsite de fundament ale decidenților politici, la care asistă, probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluție, a puterii judecătorești, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să atragă atenția asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul inițiat are ca premisă respectul față de cetățeni și solidaritatea cu aceștia pentru ca dreptul de acces la justiție să nu devină o iluzie. Lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști - realități de natură să producă disfuncții în organizarea activității instanțelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea anuală a dezbaterilor privind statutul judecătorilor și al procurorilor, în condițiile creșterii volumului de activitate al instanțelor și al unui grad de încărcătură al judecătorilor mult peste media europeană, se arată în materialul primit.

Punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și apoi prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025.

Exigența minimală privind consolidarea și previzibilitatea statutului judecătorilor, strict necesară păstrării stabilității sistemului judiciar, votată în adunările generale ale tuturor instanțelor de judecată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, instanțele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a Înaltei Curți de Casație din Justiție, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”, solicitându-se, totodată, executivului și legislativului „să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia”. Ultima modificare adusă Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la condițiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), după ce Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstituțională soluția legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/2023, fiind agreată de experții Comisiei Europene.