JOC CU COSARCA

Cand feciorii din Manastur se hotarasc sa puna picioru-n prag, apoi numai lucru de mintuiala nu iese. Nu le stau in cale nici jendarii, nici biraul, nici crasmarul. Si daca vor sa faca joc, apoi joaca pana dimineata si ceterasii ii musai sa cante pana zic ei. Asa s-a intamplat si de Sfanta Marie Mare, cand Gavrila din Centru, Ionucu’ Nemtucului si Ingineru’ de la Moara s-or inteles sa faca mare joc cu cosarca. Au facut strigare peste sat, ca toata lumea sa fie prezenta la Caminul Cultural, in hainele traditionale si cu cosarca plina de mancare si bautura. Au pornit oamenii de pe valea Cavnicului sa caute prin lazi si dulapuri, au spalat si-au curatat hainele albe de Chioar si pe seara au umplut centrul satului, de parea ca cesornicul a fost dat inapoi cu cel putin 60 de ani. Fetele si-au impletit parul cu flori rosii, feciorii si-au lustruit bumbii de pe laibare si-au scos pieptul in fata. Au adus uigile cu horinca verde si-au indulcit cu miere si citeva pentru fete, ca sa le rasara bujori in obraji. Babele si-au luat si ele cirjele si s-au asezat pe margine, privindu-si atente nepoatele si discutand despre eventualii pretendenti. Si-apoi au inceput roatele si invartitele, iara fetele treceau dintr-o mana in alta si cite-un fecior nu se rabda sa nu strige: „Sai in sus ca pipirigu’, pici in jos ca betesigu’!” si din cealalta parte altul ii raspunea: „Usurel is ca un pai, peste casa mandrii sai!”. De la pruncotani si pana la batranii care canta in strana, toti au batut podelele, reusind sa aduca iar armonie intr-un sat macinat de necazurile vremurilor actuale. Pana dimineata au cantat ceterasii adusi din Baie. Si feciorii s-au sumes si-au prins paharul si i-au cinstit, ca tare bine au jucat. Si cand fetele au fost duse acasa, catre dimineata, bunicele le pandeau incantate c-au ghicit cine-o sa le conduca: „No, vezi ce bine v-ati distrat? Asa era si pe vremea mea.” Si fetele aproape ca le-au crezut... Emanuel LUCA