Îngrijorările Comisiei Europene privind deficiențele presei de stat și stăpânii presei private, în România

România a făcut progrese privind reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt, dar continuă să aibă un deficit democratic privind presa finanțată din banii publici, se arată în ultimul raport despre statul de drept în Uniunea Europeană (UE) publicat miercuri de Comisia Europeană. Cu toate acestea, percepția experților și a mediului de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat, se specifică în Raportul pe anul 2022 privind statul de drept în România. De asemenea, raportul exprimă îngrijorări asupra independenței presei de stat, în România, dar și în Ungaria, Grecia, Malta și Polonia.

Raportorii consideră că în România sunt probleme pri­vind finanțarea și func­ționarea Consiliului Național al Audiovizualului. Totodată, raportul semnalează lipsa de trans­parență privind patronatul insti­tu­țiilor private de presă. Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept.

Nivelul de percepție asupra inde­pendenței justiției în România perceput de independență judiciară în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât și al companiilor. În general, 48% din populația generală și 49% dintre companii percep nivelul de inde­pendență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2022. În Planul său de redresare și reziliență (RRP), România s-a angajat să modifice legile justiției până la 30 iunie 2023, ca parte a reformei care vizează asigurarea indepen­den­ței sistemului judiciar, îmbună­tățirea calității și eficienței aces­teia.
Nu există suficientă transparență nici în ceea ce privește alegerile, spune raportul.
Deși concurenții politici au acces garantat și echitabil la timpul de antenă pe mass-media audiovizuală în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice clar dis­tinc­ția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor - în special între propriul conținut editorial și timpul de antenă cumpărat de partide - și pentru a semnala cine plătește pentru conținut. În plus, nu există suficientă transparență cu privire la cât au plătit diversele părți către ce canale și pentru ce conținut. Încercările jurnaliștilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conținut politic s-au confruntat cu rezistență din partea unor partide politice. Un proiect de lege menit să actualizeze legea libertății de informare (Legea 544/2001) nu a fost aprobat în 2021 și rămâne pe rol la Camera Deputaților. Dacă va fi aprobată, legea ar obliga, printre altele, instituțiile publice să furnizeze informații de interes public într-un format deschis (lizibil automat), să creeze un registru accesibil public al cererilor de informații primite și să clarifice ce instituții și organi­zații sunt obligate să răspundă solicitărilor. „Răspunsul insuficient și inconsecvent al autorităților la solicitările privind libertatea de informare reprezintă o problemă continuă, inclusiv cu privire la deciziile urgente luate în legătură cu, de exemplu, pandemia COVID-19 sau criza refugiaților ucraineni. Legile privind protecția datelor sau cererile de transfer de informații către diferite instituții sunt adesea invocate pentru a refuza divulgarea informațiilor de interes public” sesizează Comisia.
Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijo­rătoare față de anul trecut, spune raportul Comisiei Europene. În septembrie 2021, doi jurnaliști şi un activist de mediu au fost atacați în timp ce filmau un documentar despre defri­șările ilegale. Toate filmările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de atacatori. În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și a fost declan­șată o anchetă, o petiție publică prin care se solicita Procurorului General să preia ancheta nu a fost acceptată. În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Național Liberal de membri de partid.