Guvern nou, taxe noi: ce măsuri fiscale aduce guvernul Bolojan și cum ne vor afecta acestea

După o perioadă lungă de instabilitate politică și, implicit, economică, România are un nou guvern, condus de Ilie Bolojan. Cei 16 miniștri și cei cinci vicepremieri au depus jurământul luni seara, în 23 iunie, ora 20.00, la Palatul Cotroceni.

Cabinetul Bolojan a primit 301 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”. Din numărul total de 464 de senatori și deputați, au fost prezenți 314, dintre care 310 și-au exprimat votul. Astfel, premierul Ilie Bolojan a primit votul de încredere al Parlamentului și a preluat conducerea unui executiv care se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani. Cu un deficit bugetar care se apropie de 9% din PIB, de 30 de miliarde de lei, și cu avertismente ferme din partea Uniunii Europene și a agențiilor de rating, noul guvern este obligat să ia măsuri ferme și rapide.

„Mă adresez cetățenilor României, care așteaptă o schimbare de mentalitate. Îmi asum această poziție, știind foarte bine situația în care se află România. Îi asigur pe toți cetățenii că eforturile pentru a readuce România pe o direcție de dezvoltare vor începe cu statul și clientela politică. Nu voi atinge proiectele și politicile publice. Pentru orice fel de proiecte viitoare trebuie să ai resurse și o țară stabilă, iar România trebuie să treacă cu bine prin această perioadă dificilă.
Mă voi concentra pe urgențele pe care le avem de rezolvat. Ca prim-ministru, voi avea trei direcții prioritare: ordine în finanțele publice, bună guvernare, respect pentru cetățenii țării noastre. În ciuda provocărilor geopolitice, sociale, Guvernul își va asuma reforme fun­damentale ce vor genera per­formanță, dezvoltarea României și recăpătarea încrederii cetățenilor.
În anii următori, avem ocazia de a deveni un stat respectat, în plan intern și extern. Acest program propune o altă abordare, fără po­pu­lism, fără improvizație, fără privilegii. România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta gre­șelile trecutului.
Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc. Riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții. Riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice. Și, dacă tolerăm risipa și indolența, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri.
România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. Mandatul Guvernului este unul de reformă, reconstrucție, ieșire din rutină”, a fost declarația prim-ministrului Ilie Bolojan.

Președintele României, Nicușor Dan, a mulțumit partidelor care fac parte din coaliția de guvernare și a vorbit despre recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice. „Vreau să mulțumesc, în primul rând, partidelor din majoritate și reprezentanților minori­tăților naționale pentru că au înțeles imperativul pe care România îl are în acest moment, anume stabilitatea. (...) Dincolo de economie, trebuie să reformăm statul și, de asemenea, sunt bucuros că partidele care și-au asumat guvernarea, și minoritățile, și-au asumat reforma statului. Și, dincolo de asta, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile statului român. O să fie un drum lung. Sunt optimist că o să ajungem să construim societatea care să aibă încredere în autorități și, prin asta, în ea însăși”, a transmis preșe­dintele.

Cu toate acestea, structura noului executiv este fără precedent în istoria țării, prin numirea a cinci vicepremieri, dintre care doar doi ocupă ministere cu portofolii, iar pentru ceilalți trei așteptăm decizia prim-ministrului prin care se vor stabili atribuțiile pe care le vor avea.
„Conform actului normativ, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează reforma statului și procesul de eficientizare a activității insti­tuțiilor publice și, totodată, viceprim-miniștrii fără portofoliu avizează proiectele de acte normative care au impact bugetar, conform deciziei prim-ministrului”, potrivit Digi24.ro.

Faptul că avem un executiv cu cinci vicepremieri, dintre care trei nu au portofoliu, ne arată încă o dată că echilibrul politic și negocierile din culise au primat în fața eficienței administrative și a reducerii birocrației, chiar dacă noile măsuri fiscale și declarațiile politice se învârt doar în jurul ideii de reformă, responsabilitate bugetară și combatere a risipei.
 

Ca structură politică a guvernului Bolojan, din totalul de 16 miniștri - șase  sunt de la PSD, patru de la PNL, patru de la USR și doi din UDMR - 11 sunt nume noi, în timp ce 7 continuă în noua structură guvernamentală din vechiul cabinet.

Lista miniștrilor și a vicepremierilor din noul executiv

PSD
Marian Neacșu – vicepremier fără portofoliu
Radu Marinescu – Ministerul Justiției
Ciprian Șerban – Ministerul Transporturilor
Bogdan Ivan – Ministerul Energiei
Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătății
Florin Manole – Ministerul Muncii
Florin Barbu – Ministerul Agriculturii

PNL
Cătălin Predoiu – Ministerul Afacerilor Interne și vicepremier
Daniel David – Ministerul Educației
Alexandru Nazare – Ministerul de Finanțe
Dragoș Pîslaru – Ministerul Fondurilor Europene
Dragoș Anastasiu - vicepremier independent

USR
Liviu-Ionuț Moșteanu – Ministerul Apărării Naționale
și vicepremier
Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe
Radu Miruță – Ministerul Digitalizării și Economiei
Dana Buzoianu – Ministerul Mediului

UDMR
Tánczos Barna – vicepremier fără portofoliu
Cseke Attila – Ministerul Dezvoltării
Demeter András – Ministerul Culturii
 

Măsuri fiscale cu impact direct asupra populației
Programul de guvernare „Bolojan” propune reforma statului, prin reduceri masive, taxe noi și ad­ministrație eficientă. Astfel că, de la 1 august 2025, vor fi aplicate o serie de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar din țara noastră, care vor avea impact direct asupra cetățenilor. Printre cele mai importante decizii anunțate se numără modificarea cotelor de TVA.

Deși TVA-ul general rămâne deocamdată la 19%, anumite produse și servicii vor fi taxate diferit:
- TVA de 9% se va aplica doar pentru alimentele de bază, medicamente, lemn de foc, energie.
- TVA de 19% aplicată pentru toate celelalte servicii și produse, ceea ce va însemna scum­piri în lanț pentru consumatori.
În plus, accizele la alcool, tutun și carburanți vor crește cu aproximativ 10%, taxa pe rovinietă se va majora, iar impozitul pe dividende va urca de la 10% la 16%. Se anunță și taxe noi pentru veniturile din chirii, rețele sociale și jocuri de noroc, care vor fi impozitate cu până la 20%.
De asemenea, începând de la 1 ianuarie 2026, funcția de viceprimar va fi desființată în localitățile sub 1.500 de locuitori, iar poliția locală va fi raportată la 1.500 de locuitori și va fi sub coordonare națională.
 

Pensionarii și salariații, afectați direct
O măsură cu efect imediat va fi aplicarea contribuției CASS (10%) pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei. De asemenea, pensiile și salariile vor fi plafonate.
Pentru bugetari, se anunță tăieri de personal în instituțiile publice, reorganizări administrative și eliminarea sporurilor considerate nejustificate.
 

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:

- Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;
- Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
- Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența.
 

Principiile generale pentru reforma statului şi buna guvernare
Direcţii de acţiuni:
- Autoritate în actul de guvernare;
- Pachet legislativ care să permită reforma statului;
- Reforma administrației publice centrale: fuziuni, comasări, des­ființări;
- Corecția bugetară pe toate cheltuielile;
- Eliminarea privilegiilor;
- Toate partidele din coaliție participă la reforme;
- Performanță și responsabilitate în managementul public;
- Reforma administrației publice locale și descentralizare;
- Corectarea nedreptăților și ine­chităților;
- Respect și onestitate pentru ce­tă­țeni și companii.
 

Creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale
- ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
- Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
- Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
- Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
- Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
- Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
- Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tran­zac­țiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
- Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
- Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirBnB, Booking, platforme naționale etc.);
- Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube etc);
- Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
- Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
- Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
- Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
- Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
- Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex. cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc.).
 

Consolidare fiscală
Măsuri propuse:
- Reașezare TVA la două cote;
- Creștere accize;
- Impunere CASS la pensiile mari;
- Creștere impozit pe dividende;
- Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară);
- Taxare Ecologică (jalon PNRR);
- Taxa de rovinietă actualizată;
- Plafonarea pensiilor și salariilor.
 

Analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii
- Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național
- Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea finan­­ciară a acestora, pentru prioritizare investiții;
- Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
- Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de con­strucție);
- Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare etc);
- Standarde de cost revizuite;
- Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;
- Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole etc.);
- Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Saligny.
 

Reforma administraţiei locale
Măsuri 2025
- Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
- Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
- Scheme de personal maximale;
- Stimularea performanței (ex. alocări ]n funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea auto­rizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
- Coordonarea și colaborarea eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională;
- Creșterea capacității de încasare a impozitelor;
- Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.
 

Modificarea legislaţiei generale care să permită reforme
- Revizuirea statutului funcțio­narilor publici și a celor parlamentari;
- Revizuirea Codului muncii;
- Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația muncă-instituție;
- Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de per­formanță pentru conducerile ins­tituțiilor;
- Modificarea legii dialogului social;
- Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate.
 

Restructurarea companiilor de stat
- Consilii de supraveghere sau administrație formate din profe­sioniști;
- Reducerea CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
- Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
- Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);
- Limitarea indemnizațiilor și a sala­rizării în raport cu respon­sa­bilitățile/ indicatorii de per­for­manță;
- Indicatori de performanță - demiteri pentru neîndeplinire;
- „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
- Reducerea subvențiilor și creș­terea eficienței;
- Auditarea activelor;
- Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc.);
- Listarea la bursă a mai multor companii de stat.
 

Reforma autorităţilor autofinanţate
- Reformarea ANCOM, ASF etc.
- Modificarea legilor de funcțio­nare;
- Limitarea salarizării;
- Reducerea personalului suport;
- Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață.
 

Reforma administraţiei publice centrale
- Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale);
- Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune;
- Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
- Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor;
- Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței.
 

Performanţă mai bună în Sănătate
- Creșterea performanței spitalelor;
- Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă;
- Plata în funcție de performanță pentru medici;
- Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
- Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către univer­sități. Contracte de performanță;
- Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
- Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
- Descurajarea acordării de concedii medicale fictive;
- Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor și prin aplicarea CASS la pensiile mari;
- Creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
- Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
- Folosirea eficientă a bugetelor CNAS;
- Reducerea centrelor de perma­nență din mediul urban;
- Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajat cu normă întreagă;
- Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
- Desfacerea contractului de mun­că pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
- Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paliație.
 

Mai mulţi angajaţi în Economie
- Descurajarea nemuncii și creș­terea numărului de oameni care muncesc;
- Reducerea perioadei de șomaj;
- Reglementarea acordării concediilor medicale;
- Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;
- Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
- Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
- Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.
 

Resurse naturale valorificate mai bine
- Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;
- Creșterea capacității de control a ANRM.
 

Reforma pensiilor speciale
- Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
- Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
- Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;
- Limitarea câștigurilor din pensiile necontributive;
- Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare.

În concluzie, România pășește într-o nouă etapă politică și economică sub conducerea guvernului Bolojan, într-un context marcat de presiuni interne și externe. Deși discursul oficialilor este despre responsabilitate fiscală, reformă și modernizare administrativă, rămâne de văzut în ce măsură aceste obiective vor fi atinse, în special în condițiile în care multe dintre măsuri vor afecta direct nivelul de trai al populației.
Cu un executiv rezultat mai degrabă din compromisuri politice decât din criterii de eficiență, provocarea majoră a acestui guvern va fi să demonstreze că poate pune în practică reformele promise, fără a pune și mai multă povară pe umerii cetățenilor.