George Simion. Drumul spre victorie.

Acum 16 ani, adică pe 7 martie 2009, în GAZETA de Maramureș apărea primul interviu (ce l-ați putut citi în numărul trecut), luat unui tânăr efervescent, extrem de articulat în gândire și de pasional când venea vorba de istoria acestui Neam, anticomunism și drepturile cetățenilor români. Numele lui: George Simion. Interviul a fost primul dintr-un întreg șir de materiale publicate de GAZETA despre el și lupta sa, o parte dintre ele le puteți citi în paginile ce urmează, fiind o oglindă a acțiunilor sale. Un lung drum până azi, de la tânărul subțirel cu privire curioasă și strălucitoare, urmat de o mână de oameni, la politicianul care a creat și conduce, conform sondajelor, cel mai important partid din România. Dar, mai mult decât fascinantul parcurs politic, cel mai important mi se pare mie, cititorule - omul George Simion: evoluând mereu, niciodată abandonând, nici un pas în spate. Peste mai puțin de o lună, George Simion va fi președintele României. Acest drum de 16 ani împreună, al GAZETEI, al nostru, al meu, a fost si este un privilegiu.
(Dan Pârcălab)

Luni, 6 aprilie, 2009
Expulzați și reținuți abuziv, de Ziua Unirii
Autoritățile „democrate” de la Chișinău continuă să sărbătorească Ziua Unirii Basarabiei cu România prin... abuzuri. În disprețul drepturilor fundamentale ale omului și legilor, la finele săptămânii trecute, cetățenilor români li s-a interzis accesul în Republica Moldova. Grupul de Acțiune „Noii Golani” a invitat, de câteva săptămâni, cetățenii români la o serie de manifestări dedicate aniversării a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Anunțul a generat un așa-zis scandal diplomatic, în urma căruia un grup de ONG-uri și instituții românești, printre care și GAZETA de Maramureș, au inițiat un memoriu pentru acțiunea „Noilor Golani”. Numai că, în ciuda intervenției societății civile, pe 26 martie, aproape 200 de cetățeni români au fost întorși din drum și trimiși în România, sub diferite pretexte penibile. Unora chiar li s-a reproșat că nu și-au făcut testul HIV. Altora că, pur și simplu, sunt români. Cei care au reușit să ajungă în Republica Moldova au fost reținuți fără vreun motiv legal, judecați în procese-simulacru și expulzați sau amendați.
Doi dintre organizatorii întâlnirii, George Simion, cetățean român și membru fondator al Grupului de Acțiune „Noii Golani”, și Eugen Rusu, cetățean basarabean și organizator al întâlnirii, au fost reținuți de polițiști pe motiv c[ ar fi fost suspecți de săvârșirea unui jaf. După o detenție abuzivă de câteva ore, George Simion a fost dus la judecată și acuzat de tulburarea liniștii publice. Martorii procesului au fost doi cetățeni turci, care au declarat că Simion și Rusu ar fi avut o altercație cu alți cetățeni, motiv pentru care a fost chemată poliția. De fapt, cei doi au fost așteptați în fața casei lui Rusu de vreo 10 polițiști care i-au chemat la secție pentru a-i legitima, pe motiv că se caută autorii unui jaf. Sentința-fulger (pare-se pregătită dinainte de judecător) l-a obligat pe Simion să plătească o amendă de 160 de lei și acesta a fost expulzat din Republica Moldova. În schimb, Rusu a mai rămas în arest câteva ore. Acum, abuzurile co­mu­niștilor vor ajunge în vizorul CEDO. De altfel, săptămâna trecută, o altă asociație, Hyde Park, a câștigat trei procese împotriva Republicii Moldova la CEDO, pe tema încălcării libertății de întrunire. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat în­căl­carea unor drepturi fundamentale de către autoritățile basarabene.

Luni, 16 noiembrie, 2009
„Basarabia ar trebui să fie ce a însemnat odată Transilvania pentru noi”
George Simion este liderul Grupului de Acțiune „Noii Golani”. Are doar 22 de ani și reprezintă un grup de tineri comuniști care au curajul să strige oriunde: „Refuz, rezist, sunt anticomunist”. George Simion și „Noii Golani” încearcă să păstreze vii niște idealuri care azi multora li se par desuete: libertate și patriotism. Din 2006, „Noii Golani” derulează campania „Basarabia, pământ românesc” pentru care au fost arestați și agresați de mai multe ori.

Reporter: Ce s-a întâmplat cu dosarul protestelor de la Chișinău?
George Simion: Nu s-a mai întâmplat nimic, toată lumea e liniștită. Oricum, acele proteste au venit ca o surpriză pentru toată lumea, pentru că nu se aștepta nimeni să vadă zeci de mii de tineri în stradă. Nu era o cultură a protestelor în Chiși­nău, cum nu exista nici la Bu­cu­rești, nici în alte orașe românești. Și atunci, pe 6 aprilie, a fost practic ceva foarte, foarte spontan, pentru că tinerii și-au văzut tot viitorul năruit și au zis: „Acum e momentul să facem ceva!”.

Rep.: Atunci multă lume spunea că tinerii protestează degeaba. Astăzi se dovedește că nu e chiar așa, forțele democratice se instalează la Chișinău. A meritat sacrificiul vostru?
G.S.: Da, clar. Niște politicieni cu față mai umană decât cei vechi au venit la putere și se pare că au început să ia măsuri mai eficiente și pentru a aduce Republica Moldova înspre calea europeană.

Rep.: În primăvară, toată țara urmărea la televizor protestul tinerilor din Basarabia. Astăzi mai e interesată opinia publică de soarta lor?
G.S.: Problema Basarabiei, în mod clar, nu este pe agenda publică din România și este păcat că se întâmplă acest lucru. Basarabia ar trebui să însemne ce a reprezentat, odată, Transilvania pentru noi. Este bucata de pământ pierdută pentru care ar trebui să facem eforturi personale, măcar pentru a interacționa cu cei de-acolo. Din păcate, suntem într-o stare de inactivitate noi, ca societate, și tot ce am putut face a fost să stăm cu sufletul la gură să vedem ce fac 30.000 de tineri pentru noi în Piața Marii Adunări Naționale. Încet, lumea revine la vechea indiferență vizavi de Chișinău.

Rep.: Se apropie 1 decembrie, cât de actuală e, în condițiile politice și economice existente, tema Unirii?
G.S.: Pentru drumul european al Republicii Moldova, mi se pare calea cea mai scurtă de integrare. Ca stat independent, va trebui să aștepte 20 de ani să se integreze. După părerea mea, o absorbție a Republicii Moldova, economic, nu este atât de grea pe cât zic unii, deoarece numai în criza economică din acest an am pierdut de trei ori mai mult decât bugetul Moldovei pe întregul an 2009. Mai ales că noi, într-o variantă unită, am reprezenta o piață de 25 de milioane de locuitori pentru cei din vest.

Rep.: Sunt mai reticenți românii de aici sau cei din Republica Moldova să vorbească despre Unire?
G.S.: Despre ei tot spunem de ce nu scapă de comunism. Au scăpat de comunism. Nu poți să-l întrebi pe un prizonier de ce nu evadează. Noi nu cred că ne temem să vorbim de Unire, nu ne pasă.

Rep.. Când a început campania „Basarabia, pământ românesc”?
G.S.: Am început în 2006, cu două acțiuni. Întâi, am aflat de Liceul „Gheorghe Asachi”, căruia tocmai i se schimbase numele în moldo-francez. Patru elevi au urcat pe liceu, au dat la o parte pancarta cu moldo și au pus o hârtie pe care scria român și pentru asta au fost cercetați penal, riscau și închisoare. Am făcut o acțiune de solidaritate cu ei. Tot atunci, am făcut o strângere de fonduri, de Paști, și am cumpărat cadouri pentru toți elevii Liceului „Lucian Blaga”, singurul liceu românesc din Tiraspol. După aceste acțiuni, am zis că e cazul să facem mai mult. Ne-am gândit că puțină lume știe ce se întâmplă în Basarabia. Am hotărât să facem un site, în care să adunăm cât mai multe informații și să lansăm campania de informare „Basarabia, pământ românesc” și să promovăm site-ul romanism.net cum putem, lipind afișe, abțibil­duri, materiale promoționale și prin acțiuni stradale.

Rep.: De-a lungul acestor trei ani, care au fost cele mai mari abuzuri la care ați fost supuși?
G.S.: Pe lângă reținerile din primăvară, membrii grupului nostru au fost arestați, au avut inclusiv calculatoarele confiscate, părinții au fost supuși la diferite presiuni, cu amenințări că își vor pierde locurile de muncă, telefoanele le-au fost ascultate. Abuzuri de tot felul din partea unor autorități care fac tot posibilul să ne țină departe români de români. Nu cred că e vreun pericol că intră în contact niște tineri și văd că diferențele dintre noi sunt mai mici decât lucrurile care ne apropie.

Joi, 19 mai, 2011
Prutul lacrimilor noastre, să-l acoperim cu biți
Unirea Basarabiei cu România revine în prim-plan. Recent, a fost constituită platforma civică „Acțiunea 2012”, care își propune unirea celor două teritorii. Mai mult, podul de flori s-a mutat de pe Prut pe internet. George Simion, coordonatorul platformei, vorbește despre un vis numit unire.

Reporter: Ce înseamnă platforma civică „Acțiunea 2012”?
George Simion: E o coaliție de 20 de ONG-uri, la care se vor alătura și altele. Am pornit de la ideea că fiecare făceam ceva mai mic pentru idealul unirii și ar trebui să ne unim forțele ca să facem ceva mai mare. Susținem unirea cât mai grabnică a Republicii Moldova cu România și încercăm să întreprindem cât mai multe acțiuni pentru a atinge acest scop.

Rep.: Ce semnificație are data de 16 mai 2012 și ce sperați
să se întâmple atunci?
G.S.: Pe 16 mai se împlinesc 200 de ani de când a fost Pacea de la București. Imperiul otoman a cedat imperiului rus Basarabia, 200 de ani de când Basarabia a fost răpită de la trupul țării și sperăm ca, până atunci, să realizăm cât mai multe acțiuni pentru a sensibiliza opinia publică și pentru a crea un climat favorabil unirii celor două state românești.

Rep.: Care componentă vi se pare cea mai delicată: economică, politică, civică?
G.S.: Noi ne facem datoria de societate civilă și lucrăm asupra oamenilor, considerăm că oamenii trebuie să vrea, în primul rând, și apoi vin economicul și politicul. Mulți spuneau că nu e contextul acum, dar niciodată nu știi cum e contextul. În 1913, dacă vorbeai de unire, ziceau, probabil, că ești ne­bun. UE azi poate să fie, mâine nu. Noi vrem ca momentul istoric să ne prindă împreună, în același stat.

Rep.: Care categorii sunt mai deschise acestei idei și cine sunt opozanții vehemenți?
G.S.: Noi avem o categorie de voluntariat în platforma noastră și la ea aderă, în primul rând, tinerii și e foarte îmbucurător, pentru că au păstrat patriotismul și ei reprezintă generațiile care vor veni. În ceea ce privește oamenii la care se ajunge mai greu, principalul nostru dușman, cel puțin în România, e comercialismul, materialismul ăsta care a ajuns la un nivel foarte mare, oamenii sunt interesați doar de propria persoană și nu-i mai interesează idealurile.

Rep.: Ați refăcut podul peste Prut, de acum 21 de ani, virtual...
G.S.: Am avut chiar două acțiuni pentru marcarea acestui moment. Am lansat o rețea de socializare, romanism.ro, în care sperăm să aducem laolaltă români de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că începutul anilor ’90 a avut drept caracteristică o mare masă de oameni, care ieșeau la manifestații și scandau pentru lucrurile în care credeau. În momentul acesta, lumea se manifestă foarte mult pe internet, de aceea vrem să aducem românii împreună, de această dată pe internet.

Rep.: Mai există abuzuri la manifestările publice românești din Basarabia?
G.S.: Nu. În Chișinău, de fiecare dată când am participat la manifestări românești, a fost totul în regu­lă. Problema care există la Chi­șinău e faptul că oamenii, odată ajunși la putere, având un discurs românesc, devin pragmatici și țin discursuri europene, pentru că de acolo vin banii. Și clasa politică de la Chișinău nu este foarte diferită de cea din România, sunt români și unii, și alții, și cam uită.

Rep.: Există o întreagă dispută
legată de numele viitorului stat format prin unirea Basarabiei cu România...
G.S.: Cei de la wikileaks au lansat ei o prostie cu ce cred serviciile ucrainene. Să dea Domnul să ajungem acolo! Dar e bine că se discută această temă, pentru că mulți ani nu s-a vorbit.

Rep.: Vedeți o unire a celor două țări în interiorul UE?
G.S.: Pe noi ne interesează unirea în același stat, pentru că UE poate să dispară. E foarte bine, însă, ca Republica Moldova să se apropie de UE ca legi și principii. Dar nu ne interesează foarte mult Republica Moldova în UE, ne interesează Republica Moldova unită cu România.

Vineri, 11 aprilie, 2014
Basarabia nu e Crimeea
George Simion, 27 de ani, absolvent al studiilor de masterat în Istoria comunismului din România la Universitatea A. I. Cuza din Iaşi, secretar general al Platformei Unioniste ACŢIUNEA 2012 vorbește, într-un amplu interviu, despre pericolele şi perspectivele Basarabiei.

Reporter: Crezi că e posibilă repetarea scenariului Crimeea în Basarabia?
George Simion: Un scenariu identic nu este posibil, deoarece factorul românesc este cu mult mai puternic decât cel rus în Republica Moldova, iar atitudinea proeuropeană şi proromânească este evidentă. Va fi imposibil să vedem o populație care să iasă în stradă pentru alipirea la Rusia, ci mai degrabă s-ar putea să asistăm la un puternic curent stradal prounionist cu România. Ca să vă dau un exemplu, manifestațiile unioniste şi cele proeuropene adună zeci de mii de oameni, în timp ce rusofonii nu reușesc să scoată mai mult de câteva sute, dar, de cele mai multe ori, scot zeci.

Rep.: Despre manifestațiile recente şi contramanifestațiile rusofone din Basarabia?
George Simion: Este evident că moldovenii nu vor cu Rusia, ci cu România şi Uniunea Europeană. Dacă manifestația îndreptată împotriva ocupației ruse sub titlul AICI NU E CRIMEEA a avut un clar pronunțat proromânesc şi unionist, cu aproximativ 1.000 de participanți, contramanifestația nu a reușit să adune mai mult de 30-40 de persoane. Aceasta este proporția între puterea factorului rus şi românesc în societatea civilă, dar ea este puternic anulată de disproporția orientării externe existente în rândul politicienilor.
Basarabenii au arătat clar, prin arderea portretului lui Putin, că Rusia nu reprezintă o opțiune, ba mai mult, scenariul Crimeea nu este o opțiune, deoarece ocupanții, orice nume poartă, nu sunt doriți aici.

Rep.: Despre acțiunile desfășurate de voi în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”?
George Simion: Se merge în liceele din România cu un program numit „O oră de istorie pentru Basarabia”. Avem parteneriat cu peste 200 de licee, din care 20 sunt în București. 10.000 de elevi vor afla despre Basarabia, despre faptul că acolo sunt români de-ai noștri, că ei vorbesc limba română şi că vor să se întoarcă acasă.

Rep.: Din discuțiile avute cu elevii, cât vi se pare că sunt de educați în spiritul patriotic şi cât cunosc din istoria Basarabiei?
George Simion: Cu părere de rău, în totală contradicție față de politica educațională a marilor puteri, discursul patriotic şi care ține de responsabilitatea națională este foarte scăzut. Am constatat însă că, dacă liceul este mai bun, cu elevi mai educați, interesul față de subiect, cunoașterea istorică şi dorința de implicare este mai mare. Programul nostru e cu atât mai important, cu cât dăm peste tineri care nu au auzit în viața lor despre Basarabia şi despre cel de-al doilea stat românesc. Suntem sanitari civici într-un sistem edu­cațional din ce în ce mai ciudat din punctul de vedere al însușirii ideilor naționale.
În privința spiritului patriotic, în direcția unionistă, acesta este mai accentuat în afara capitalei României, mai ales în zona Moldovei de Vest, unde există o sensibilitate şi o cunoaștere mult mai profundă a subiectului.

Rep.: Ce reacții oficiale v-aţi dori din partea autorităților şi a societății civile contra presiunilor Federației Ruse?
George Simion: O singură reacție: unirea celor două state românești, deoarece aceasta este singura modalitate de a pune sub un scut de securitate pe cele trei milioane de români de la est de Prut. Totul depinde numai de noi şi trebuie să renunțăm la rețineri pe cele două maluri ale Prutului.
Dacă societatea civilă e pregătită de acest demers, dacă politicienii din România sunt pregătiți de acest demers, dacă românii din Republica Moldova vor unirea, nu același lucru se întâmplă cu politicienii moldoveni. Cei care au condus şi conduc actualmente Re­pu­blica Moldova nu vizează în termeni reali integrarea europeană, deoarece ei nu îşi doresc un stat de drept, un stat în care Justiția primează.

Rep.: Cum vedeți situația Transnistriei în noul context internațional?
George Simion: Transnistria, ca şi Crimeea, reprezintă un avanpost militar rus. Aceștia nu se vor retrage niciodată de acolo doar prin simple negocieri. Ca să fiu mai direct, rușii fie nu vor pleca din regiunea transnistreană, fie vor fi scoși cu forța. Varianta unei democratizări a regiunii nu există în strategia Federației Ruse, tot așa cum varianta unei democratizări a Federației Ruse în interiorul său nu este concepută. Vorbim de un sistem oligarhic care are doar interese personale.
Ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană? Ducem România până pe Nistru şi atunci aceasta va avea dreptul legal de a soluționa această problemă mult prea complicată pentru Republica Moldova.

Rep.: Cum au evoluat mișcarea şi acțiunile unioniste în ultima perioadă?
George Simion: Dacă marșurile noastre din 2009-2010 strângeau 200-300 de oameni, astăzi putem avea şi la Chișinău, şi la București 10.000 de oameni manifestând pentru unire. Este doar unul din efectele după crearea coaliției de ONG-uri numite Platforma Unionistă Acțiunea 2012. Creșteri notabile s-au făcut şi la nivel de lobby politic, implicarea specia­liștilor din diferite domenii, precum şi a numărului activiștilor.
Atât mișcarea unionistă se consolidează, cât şi numărul celor care sunt mai degrabă favorabili reunirii celor două state românești. De exemplu, în România proporția este între 70-80%, iar în Republica Moldova a trecut, ca urmare a campaniilor de informare, la peste 50% şi este în creștere (de exemplu în 2011 era de doar 30%). Acolo lipsa de informație, frica şi presiunea fostei administrații comuniste făcea ca numărul doritorilor să fie scăzut.

Rep.: Cum vă pot ajuta oamenii?
George Simion: Simplu: intrând pe www.actiunea2012.ro şi înscriindu-se ca membri în mișcarea unionistă.

Vineri, 15 mai, 2015
Autoritățile de la Chișinău bagă pumnul în gura unioniștilor!
Noua conducere „proeuropeană” a Republicii Moldova recurge la abuzuri, asemeni fostului președinte Voronin. George Simion, liderul unei mișcări unioniste, a fost expulzat şi a primit interdicție de a intra în Basarabia cinci ani.

George Simion, liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, o miș­care care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, a fost ridicat în plină stradă de SIS şi apoi condus la frontieră. Simion a primit interdicție de a mai intra pe teritoriul moldovean timp de cinci ani. Măsura a venit după un miting unionist de protest şi după invitația pentru un altul, care urma să aibă loc sâmbătă, 16 mai.
George Simion a explicat, în exclusivitate pentru GAZETA de Mara­mureș, care este motivul re­ți­nerii şi expulzării sale: „Mani­festațiile publice stradale de la Chișinău au luat din ce în ce mai mare amploare, din ce în ce mai multă lume iese în stradă să ceară unire. Numai la ultima manifestaţie din 3 mai au ieşit 50.000 de oameni”. Eu, ca președinte al platformei unioniste «Acţiunea 2012», stăteam de trei săptămâni la Chișinău, eram la o ședință cu directorii de licee din Chișinău, eram în fața Liceului «Gheorghe Asachi», liceu românesc de acolo, pentru a planifica școli de vară pentru cadrele didactice şi pentru elevii din Basarabia, vara aceasta în România. Când am ieşit din liceu, am fost săltat de trei ofițeri SIS, Serviciul de Informații al Republicii Moldova care m-au rugat să-i urmez la ei la sediu două minute pentru lămuriri. I-am urmat, iar acolo, la ei la sediu, mi-au înmânat o hârtie în care scrie că sunt declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cinci ani. Apoi m-au escortat către vamă şi acolo m-au trecut frontiera, mi-au înmânat o copie greu lizibilă. După această hotărâre şi în momentul acesta, nu am voie cinci ani să intru pe teritoriul Republicii Moldova. Am întrebat care este motivul pentru această hotărâre şi au răspuns că nu sunt obligați din punct de vedere legal să-mi ofere vreun motiv.

Motivul este clar: clasa politică de la Chişinău care a dezamăgit cetățenii se teme că oamenii vor cere unire şi vor rămâne fără stat, în momentul acesta țin prizonieri peste 3,5 milioane de cetățeni doar din simpla lor dorință perversă de a fi conducători: prim-miniștri, mi­niștri, președinți. Se tem că, după unire, îşi vor pierde funcțiile, la fel cum s-a temut Voronin. De asta au făcut acest gest de disperare care n-o să-i ajute. Facem şi în București un protest pentru a sancționa ceea ce face Republica Moldova, un stat care, chipurile, vrea să fie european, dar numai cetățenii vor să fie europeni, politicienii n-au nicio treabă cu asta, ei vor să fie duplicitari.”

Vineri, 6 noiembrie, 2015
„Mica Unire”. 55 de basarabeni au refăcut, în sens invers, drumul voievozilor întemeie­tori de ţară
George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012: „viitoarea unificare trebuie să provină de la firul ierbii, de la dorința ambelor populații şi credem că această dorință va fi stimulată prin cunoaștere. Cu bune şi cu rele, fraţii de peste Prut trebuie să ne cunoască şi nu le putem prezenta numai Bucureștiul sau alte centre urbane. În ciuda defetismului nostru, România are multe modele de succes în societatea de astăzi”.
Unirea se face întâi prin oameni şi abia apoi prin tratate. Sunt cu adevărat români toţi care gândesc şi simt românește şi, mai ales, cei care iubesc România, chiar dacă unii n-au văzut-o niciodată, asemeni celor 55 de basarabeni care au ajuns, la finele săptămânii trecute, în Mara­mureș. Acțiunea face parte din proiectul Platformei unioniste Ac­ţiunea 2012,  intitulată sugestiv „10.000 de basarabeni în România” şi a fost organizată de o mână de oameni de suflet de la nivel local şi sprijinită de GAZETA de Maramureş.
În vara acestui an, o mână de tineri basarabeni îi scriau o scrisoare președintelui Iohannis, după ce au parcurs sute de kilometri prin ploaie, caniculă sau furtună: „Noi n-am vrut să fim așteptați. Când revii acasă des, mama nu te mai primește cu masa întinsă, ci te ceartă de ce n-ai spălat cana după tine când ai plecat. Domnule Preşedinte, noi vrem să ne certaţi că n-am spălat cana, nu mai vrem să fim așteptați. Suntem tineri, suntem entuziaști, este adevărat! Dar suntem o mie care gândim la fel. Fiecare dintre noi are cel puțin părinții, frații, verișorii şi vecinii care gândesc la fel. Domnule Preşedinte, noi suntem doar 3 milioane peste Prut”.
Aşa cum, pentru noi, Basarabia rămâne o lacrimă neștearsă de decenii întregi, pentru ei, România rămâne o speranță neștirbită, în ciuda tuturor piedicilor politice şi birocratice.
Rostesc România aproape cu sfințenie şi așteaptă s-o vadă într-o zi, aşa cum un copil orfan visează să-şi vadă mama pe care n-a cunoscut-o şi pe care şi-a imaginat-o în cele mai mici detalii, ani întregi.
55 dintre ei şi-au împlinit visul la finele săptămânii trecute. Şi, contrar îndemnului din scrisoarea tinerilor către președinte, au fost așteptați în Maramureș de oameni de suflet, care i-au primit şi i-au tratat ca pe unii de-ai lor. De fapt, reprezentantul în Maramureș al aso­ciației „Acțiunea 2012”, profesorul Iustin Talpoş, aşa i-a şi întâmpinat: „Bine aţi revenit acasă!”
Până acum, au ajuns în țara noastră mii de basarabeni, dar e pentru prima dată când un astfel de grup ajunge în Maramureș. Acum, însă, reprezentanții locali ai asociației, sprijiniți de oameni de bine, şi-au asumat preluarea unui autocar de basarabeni, care n-au mai ajuns până acum în județul nostru.
GAZETA de Maramureș şi-a manifestat de la început sprijinul pentru acest proiect şi a contribuit la realizarea lui.
Profesorul Iustin Talpoş explică: „Până acum au fost grupuri în mai multe județe. În Maramureș a ajuns un autocar cu 55 de persoane. Dintre ei, 32 au fost elevi şi studenți, însoțiți de 6 dascăli şi 15 părinți. Majoritatea sunt din Chișinău, dar au mai fost persoane şi de la Cahul şi Bălți”.
Interesant a fost că niciunul dintre ei nu s-a simțit străin în aceste locuri pe care nu le-a mai văzut niciodată, ci s-a simțit acasă. Tinerii nu văd alt viitor al Basarabiei decât o unire cu România în cadrul Uniunii Europene. Şi, deși ani la rândul li s-a spus că sunt moldoveni, nu români, şi că vorbesc limba moldo­venească, nu limba română, ei cred altfel. Pentru ei, Basarabia e România şi nu se sfiesc să spună oriunde asta.
Asemeni tinerilor noștri, şi cei din Basarabia vor o schimbare şi știu exact cum: prin unire. Atunci, când alți tineri îi vor scrie președintelui, cu siguranță îi vor spune: „Suntem români. Acum știm asta, pentru că am fost în locul din care au plecat voievozii întemeietori de Ţară”.

Vineri, 16 februarie, 2018
Istoria se repetă: Basarabia votează din nou unirea cu România
Circa 20 de primării de peste Prut sunt, până în prezent, semnatare a Declarației de Unire, în care aleșii comunităților își exprimă fără rezerve intenția de reîntregire a nea­mului prin unirea cu România. În afară de acestea, mai sunt și alte localități unde atât primarul, cât și mulți dintre cetățeni semnează pentru unire, acesta fiind și cazul Sadovei, satul de baștină al preșe­dintelui Igor Dodon. Iar „avalanşa” declaraţiilor nu se opreşte aici.
În următoarele săptămâni, alte zeci de localități vor semna astfel de declarații, totul culminând cu Ma­ni­festația de Unire din 25 martie de la Chișinău, unde se vor aduna cel puțin 100.000 de oameni în Piața Marii Adunări Naționale.
George Simion, președintele Ac­țiunii 2012, platforma care a inițiat aceste demersuri spune că: „Sunt zile istorice pe care le trăim. E încurajator pentru mișcarea unionistă acest gest al primarilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova de a-și arăta dorința de unire. Facem un apel către Preșe­din­ție, Guvern și Parlament să răspundă cu dragoste fraților noștri care vor să se unească cu Țara, întocmai ca acum 100 de ani”.

Vineri, 31 august, 2018
Abuzuri grave împotriva unioniștilor
Autoritățile din Republica Moldova sărbătoresc Centenarul prin abuzuri grave! Un proiect inedit și simbolic s-a lovit de obtuzitatea autorităților moldovenești. Marșul Centenarului a început din Alba-Iulia, Cetatea-simbol, la 1 iulie, iar destinația finală va fi Chișinăul, la 1 septembrie. Participanții au traversat Carpații, au urcat dealuri și au coborât văi, străbătând 300 de orașe și sate!
Traseul are o lungime de 1.300 de km și este împărțit în 11 etape a câte 100 de membri. Totul a decurs perfect, până când unioniștii au ajuns la granița cu Basarabia. Cel mai mic dintre aceștia are 6 ani și a venit din Strasbourg împreună cu mama lui special pentru a merge pe jos până la Chișinău. Însă, li s-a refuzat accesul, iar Poliția de Frontieră a împărțit cu generozitate zeci de interdicții. Unioniștii nu au renunțat, au dormit sub cerul liber și au fluturat steaguri tricolore în fața cordonului de jandarmi.

În final, unioniștii au fost lăsați să treacă Prutul, dar fără liderul lor, George Simion, care a primit o nouă interdicție. În 29 august,
George Simion arăta că: „Marșul Centenarului a reușit să treacă Prutul! Trebuie ajutat să ajungă sâmbătă la Chișinău. Eu nu am fost lăsat să trec. După zeci de minciuni și propuneri scandaloase de genul treceți doar jumate/ trei sferturi din voi, până la urmă ne-a fost propus să treacă toți, în afară de mine. Eu am fost cel care a insistat să acceptăm această variantă, pentru că nu puteam să îmi țin frații a treia noapte să doarmă în câmp deschis. Din cauza noastră și a manifestației de sâmbătă, ora 12.00, sunt alte zeci, poate sute de cetățeni români în­torși din drum, îi văd la frontieră, unde sunt acuma. Întocmai ca în 27 martie 2009/Voronin. Fac un apel la toți politicienii de pe ambele maluri ale Prutului să se trezească măcar în al 12-lea ceas și să de­nunțe aberația asta de a ține în viață de la București un stat creat de Stalin și Hitler și condus de bandiți ca Plahotniuc care țin în sărăcie și teroare peste 3 milioane de frați. Fac un apel la toți unioniștii să înțeleagă că, în aceste zile, pu­tem reuși să eliminăm, odată pentru totdeauna, granița nedreaptă de la Prut. UNIREA FACE PUTEREA!”
Ambasada României în Republica Moldova anunță că s-a autosesizat cu privire la existența unui grup de cetățeni români care, la 27 august 2018, au dorit să intre pe teritoriul Republicii Moldova, dar li s-a interzis accesul.

Vineri, 5 octombrie, 2018
George Simion, cinci ani interzis în Republica Moldova
„Este un nou abuz comis de auto­ritățile de la Chișinău împotriva unui cetățean al României, a unui cetățean european. Cerem Ministerului Afacerilor Externe de la București să intervină cât mai urgent, să ceară explicații Chișinăului și să identifice soluția legală pentru ridicarea imediată a interdicției de călătorie peste Prut, la frații noștri. Această măsură este antidemocratică, antieuropeană, dar mai ales antiromânească. Republica Moldova se scutură de democrație, după poftele câtorva oameni care controlează întreaga sferă politică, economică și socială și cărora le este teamă că Unirea va face dreptate și îi va trata ca pe niște trădători de patrie. Azi m-au interzis pe mine, mâine pot interzice pe oricine!”, a declarat George Simion, președintele Acțiunii 2012.
Prin decizia de a-l declara pe liderul unionist indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău încalcă dreptul fundamental al liberei circulații a cetățe­nilor europeni în Republica Mol­dova și oferă un gest de neprietenie României, care a sprijinit necondiționat Republica Moldova, pe toate căile posibile, diplomatic și economic.

Vineri, 15 februarie, 2019
„Am convingerea că unirea României cu Republica Moldova este un proiect european”
A trecut Centenarul Marii Uniri, însă cei care cred în reîntregirea națională au rămas pe baricade. Unul dintre cei mai longevivi și neobosiți dintre aceștia este George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, militant pentru unirea Basarabiei cu România de peste 12 ani. Cum, în pleiada de partide antinaționale, de multe ori nu ne mai găsim nici măcar motivația pentru a merge la vot, liderul unionist a surprins prin anunțarea candidaturii pentru Parlamentul European.

Reporter: George, ce te-a determinat să îți dedici mare parte din viața ta cauzei Reunirii și promovării mesajului „Basarabia e România”?
George Simion: Sunt născut la Focșani, crescut la București, am absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, apoi Facultatea de Administrație și Afaceri a Univer­sității din București și programul de masterat în Istoria Comunismului al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Puteam să aleg între varii domenii de activitate, însă am ales atât cu sufletul, intuitiv, cât și rațional, ceea ce mă motiva și îmi oferea oportunitatea să îmi folosesc punctele forte, abilitățile naturale: lupta pentru unirea României cu Republica Moldova. Întotdeauna am crezut că împreună este mai bine pentru toți și pentru fiecare dintre noi, iar azi, în contextul în care suntem martori ai unei politici de dezbinare care ne afectează pe toate palierele, trebuie să regândim ce putem face pentru a construi, nu a dărâma. Din 2006 până în 2011, când am înființat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, am descoperit pe viu istoria care nu ni s-a predat la școală și realitățile prezente ale traumelor prin care a trecut neamul românesc. Natural, de-a lungul evenimentelor organizate, i-am adunat lângă mine pe cei care aveau convingeri similare și am lucrat cot la cot, mânați de sloganul „Unirea face puterea” și de adevărul istoric „Basarabia e România”. Acum, la 33 de ani, după 12 ani de activism pentru unire, îmi doresc să avem din nou o Românie demnă, cu o voce puternică, o Românie Mare în Europa.

Reporter: O întrebare clasică, în termenii lui Ilie Moromete: ce beneficiu ne aduce unirea României cu Republica Moldova? Altă treabă nu avem?
George Simion: Cunoaștem toți că România și Republica Moldova au aceeași istorie și cultură și vorbesc aceeași limbă, împărtășesc aceleași obiceiuri și tradiții. Dincolo de argumentul identitar, mișcarea unio­nistă consideră că unirea Ro­mâniei cu Republica Moldova ar trebui să devină o prioritate națională, inclusiv din punct de vedere economic şi sociocultural. Astfel, inițial, investițiile în unificarea celor două zone vor fi acoperite pe termen scurt de România și Uniunea Europeană, iar pe termen mediu și lung, România reîntregită își va consolida în Europa pozițiile economice și politice.

Reporter: Vorbești de sloganul „Unirea face puterea”. Cine vrea astăzi să se unească?
George Simion: Trei din patru români se declară favorabili unirii dintre România şi Republica Moldova. Peste Prut, curentul unionist este unul ascendent, ajungând de la 5%, în 2009, la aproape 40%, în anul 2018. Ideea că nu putem fi o forță ne este indusă de neprieteni, care au tot interesul să ne țină învrăjbiți, unii împotriva celorlalți, ca ei să își protejeze seifurile și rețelele obscure. Fiecare generație are nevoie de un obiectiv prin care să se definească. Eu îmi doresc ca generația mea să ofere o lecție de unitate, să unească om cu om, localitate cu localitate, județ cu județ și raion cu raion. Îmi doresc ca generația mea să aibă încredere în România și în potențialul ei de dezvoltare într-o Europă unită.

Reporter: Concret, ce campanii și acțiuni a desfășurat organizația pe care o conduci pentru a arăta că militantismul pentru unire nu e doar o modă de un sezon?
George Simion: Am muncit extrem de mult și cam de unii singuri în acești 7 ani de când existăm ca organizație. Am reușit, pe de o parte, să obținem multe victorii de etapă, cele mai recente fiind Declarațiile de Unire cu Țara venite din partea primăriilor din Basarabia (peste 180 de declarații votate în consiliile locale), mani­festații stradale ample, lansarea unui post de televiziune prin cablu la Chișinău sau declarația unanimă din Parlamentul României la îm-plinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Să vă zic că am adus în anii aceștia 70.000 de oameni din Republica Moldova în România să-și cunoască țara și să putem distruge minciunile propagandei staliniste, potrivit căreia noi suntem dușmanii lor? Să vă mai spun că, între 1 iulie și 1 septembrie 2018, zeci de persoane de toate vârstele, din România, Republica Moldova și dias­pora, au mers pe jos de la Alba Iulia la Chișinău, 1.300 de km, în Marșul Centenarului, pentru a purta mesajul necesității reunirii prin toate locurile importante pentru Primul Război Mondial și Marea Unire? Regretabil este că nu am avut sprijin din partea autorităților statului, că din cele două state românești din prezent nu am putut motiva măcar unul să apere interesul neamului românesc. Am fost pe cont propriu, iar asta a însemnat eforturi enorme de energie și costuri pe linie de viață personală. Cel mai mult sperăm să ajungem la finalitate, să obținem victoria finală: dispariția graniței nedrepte de la Prut. Nu mai putem să ne conducem viețile după înțelegerile dintre Stalin și Hitler sau după lipsa de curaj sau viziune a politicienilor.

Reporter: Pe 12 ianuarie, ai anunțat că vei candida la alegerile europarlamentare. Ce se va întâmpla cu demersurile pentru unire? Care sunt obiectivele campaniei tale?
George Simion: Candidez independent, din partea mișcării unioniste. Practic, mutăm la un alt nivel lupta pentru unire. Mesajele noastre au ajuns, de-a lungul timpului, la urechile a milioane de oameni, însă e nevoie de reprezentare pentru acestea și la Bruxelles. Românii vor să nu fie nevoiți să ia drumul străinătății pentru un trai decent, vor să nu se simtă minoritari în propria țară, vor să fie tratați cinstit de către autoritățile de la București sau Chișinău, vor să fie mândri de țara lor. Știați că România se află pe primele poziții în Uniunea Europeană ca bogăție materială? Lucrurile astea nu ni se comunică public. Or, eu vreau să spun lucrurilor pe nume! Din Parlamentul European voi lupta pentru unirea Basarabiei cu România, pentru prote­jarea drepturilor românilor din co­munitățile istorice (Timoc, Cer­năuți, Bugeac etc.) și ale românilor din județele Harghita și Covasna, pentru valorificarea potențialului diasporei și contracararea structurilor postcomuniste care blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova. Sunt obișnuit cu am­biții mari, vreau o Românie Mare în Europa, în locul pe care românii îl merită de drept. Vreau să ridicăm România împreună.

Reporter: Ce te-a determinat să candidezi la funcția de parlamentar european?
George Simion: Împreună cu colegii din mișcarea unionistă, am convingerea că unirea României cu Republica Moldova este un proiect european. Tribuna Parlamentului de la Bruxelles este, în zilele noastre, cea mai bună platformă de a promova acest mesaj și de a obține sprijin pentru acest proiect, cu avantaje majore nu doar pentru români, ci și pentru Uniunea Europeană și pentru ceilalți actori statali sau naționali din regiune. Com­binația de incompetență și ticăloșie pe care o întâlnim la majoritatea europarlamentarilor români este deosebit de toxică și reprezintă o vulnerabilitate a țării noastre.

Reporter: Ce îți propui să re­pre­zinți în PE? Care e mesajul care sintetizează această aspirație?
George Simion: Voi reprezenta aspirațiile de reîntregire națională pe care le nutresc 74% dintre cetă­țenii români care se declară în favoarea unirii României cu Re­pu­blica Moldova. Mesajul central al campaniei pentru europarlamentare este „România MARE în Europa”, prin aceasta înțelegând că țara noastră are potențialul de a juca un rol principal pe plan european dacă se reunifică, pe modelul german din 1990. Este continuarea firească a mesajului „Basarabia e România” pe care noi îl promovăm de mulți ani în cele două state românești, despăr­țite de râul Prut printr-o nedreptate istorică pe care avem datoria să o reparăm. Pentru noi, ca români, a ne obișnui și a ne resemna cu această nedreptate împotriva națiu­nii echivalează cu a ne resemna și în fața altor nedreptăți: corupție, incompetență, tiranie etc.

Reporter: Ce șanse are un independent să obțină voturile pentru a câștiga mandatul? De unde îți vine susținerea și cum speri să atragi voturile necesare?
George Simion: Candidatura mea se bazează pe sprijinul cetățenilor care până acum au trăit senzația că își irosesc votul acordându-l unei liste de partid alcătuite pe criterii clientelare. Foarte mulți români se simt nereprezentați de partidele politice care trimit în Parlamentul European, care nu lucrează în favoarea țării. Mizez pe acei români care pun mai presus idealul național pentru care eu lupt de peste un deceniu. Candidatura ca independent a fost singura opțiune, deoarece nu sunt și nu am fost în anturajul niciunui partid sau politician. Mi-am asumat dificultatea de a colecta cele 100.000 de semnături. Mă bazez pe cititorii dvs. că vor susține procesul democratic și, până să se decidă cu cine votează, să mă ajute să depășesc această barieră de semnături care pare aproape imposibilă, pusă special de actualul sistem, ca să oprească oamenii din afara cercurilor de interese obscure. Ca independent, nu ai de ce să negociezi principii, cum spunea Corneliu Coposu.

Reporter: Care va fi prima ta inițiativă în calitate de europarlamentar?
George Simion: Până să îmi preiau mandatul propriu-zis, va fi o perioadă de pauză. Eu voi începe, însă, din a doua zi de după alegeri, să străbat toată țara în locurile unde am fost să adun semnături și unde mi s-au acordat voturi și voi crea mici birouri unde să poată veni orice român care are o problemă de competența instituțiilor europene. Birourile vor avea un laptop conectat la Internet și problemele vor fi centralizate și direc­ționate corespunzător la Bruxelles. Alternativ, pe mareineuropa.ro va exista același gen de procedură. Și, desigur, nu cred că e cineva care se îndoiește că, după primul an de mandat, toți colegii din Parlamentul European și din Comisia Europeană vor ști că românii își doresc reunificarea țării și bunăstarea generală a națiunii noastre în rândul familiei de națiuni europene.

Joi, 21 martie, 2019
Don Quijote modern: George Simion, românul care a pus totul la bătaie pentru reunirea Basarabiei cu România
A fost un activist atipic, este un român atipic și a devenit un candidat atipic: singurul independent la alegerile europarlamentare. De mai bine de un deceniu, George Simion și-a pus întreaga viață și întregul efort în slujba idealului unirii Basarabiei cu România. Săptămâna trecută, a devenit și singurul candidat din istoria postdecembristă care și-a vândut casa, singurul său bun material, primită de la părinți când a împlinit 19 ani, pentru a continua lupta pentru realizarea visului său. Povestea lui nu e deloc una despre politică, ci dimpotrivă. Într-o lume care ne învață „arta pretinderii drepturilor” și a „nerenunțării”, George Simion demonstrează că generația marilor români făuritori de țară a avut dreptate: niciun ideal măreț nu poate fi înfăptuit fără jertfă. Și da, un „politician” și un patriot adevărat nu trebuie să ceară, ci să dea. Tot ceea ce are. Biblioteca Jude­țeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, în parteneriat cu GAZETA de Maramureș, organizează marți, 19 martie, începând cu ora 13.00, lansarea cărții lui George Simion – „Blocați în labirint”.
Se spune că singura măsură veridică a crezului unui om este dată de efortul și jertfa depuse pe altarul acelui ideal. Pentru că iubim cu adevărat și credem deplin doar în lucrurile pentru care sacrificăm totul. De aceea, nu încape nicio îndoială că George Simion e un român absolut. De mai bine de un deceniu, și-a pus la propriu la bătaie tot ceea ce are: timpul, efortul, integritatea fizică și bunurile personale pentru idealul său: unirea Basarabiei cu România. Povestea sa seamănă cu a unui Don Quijote modern, a unui om care, în ciuda tuturor obstacolelor și greutăților, nu se oprește niciodată și, mai ales, nu renunță niciodată la visul de a vedea România reîntregită.
Într-o lume care ne învață să excludem din viața noastră toate lucrurile care cer sacrificii și care ne complică existența, George Simion e un personaj atipic și, în același timp, un model de patriotism. În timp ce, conform sondajelor, pentru cei mai mulți din români, Basarabia e o complicație inutilă și un vecin ca oricare altul, pentru el, e o parte din sufletul lui. Pentru că el știe ceea ce noi uităm prea des: nu poți renunța la țara și identitatea ta, așa cum nu renunți la un membru al familiei tale doar pentru că e prea complicat sau prea greu să-l ai în familie.
Recent, George Simion a șocat România printr-un anunț inedit:
„Prieteni, urmează un mesaj lung căruia vreau să îi dați SHARE cu titlul: CINE CUMPĂRĂ UN APAR­TAMENT. Vând apartament în București (zona Titan, peste drum de ParkLake - strada Liviu Rebreanu 7 - bloc din 1966), cu 2 camere, decomandat, etaj 7/10, complet mobilat și utilat, liber, gresie, faianță în baie, izolație exterioară, centrală, AC, termopane, ușă metalică, suprafața totală 51,30 mp. Preț 60.000 euro.
Am nevoie de bani în următoarele zile/ săptămâni. Prietenii mei, care iubesc România, știu că de peste o lună mi-am anun­țat candidatura pentru alegerile europarlamentare din 26 mai ca INDEPENDENT. Mă așteptam la piedici, dar nici chiar așa. Tele­vi­ziunile nu relatează despre campania noastră, iar pragul de 100 mii de semnături e unul de-a dreptul năucitor.
Mi-am pus la bătaie tot ce am avut până acum și oameni de-a dreptul minunați mi-au sărit în ajutor. Nu va fi însă de ajuns, așa că îmi pun la vânzare singura bogăție materială pe care o am: apartamentul pe care mi l-au cumpărat părinții când aveam 19 ani.
Știu că mă veți sfătui altfel, dar VĂ ROG MULT nu o faceți, nu de sfaturi am nevoie acuma. Eu, când intru într-o bătălie, o duc până la capăt, așa că nu mă poate convinge nimeni de alte posibile căi. Am promis că mă bat pentru cauza noastră să o duc în Parlamentul European, alături de celelalte cauze românești care nu au o voce în spațiul public, și mă voi ține de cuvânt. Ajutați cu un share ca să vând apartamentul cât mai repede, să putem să ne punem corturi și noi peste tot, să fim prezenți în media și să AVEM O ȘANSĂ!”.
Între timp, a semnat deja contractul de vânzare-cumpărare și a mai făcut un pas pentru lupta aceasta - aparent imposibilă - în care s-a angrenat. Are de adunat 100.000 de semnături și „bate” România de la un capăt la altul într-un ritm ame­țitor. Fără partid, fără susținerea unor forțe oculte, dar înconjurat de câțiva tineri și oameni de bine care se miră încă, privindu-l, de unde are atâta energie, încredere și abne­gație. Răspunsul e simplu: din dragoste și dezamăgire. Dragostea de țară și dezamăgirea față de clasa politică și modul în care aceasta se raportează la ideea de țară. El a ales calea grea, dar onestă.
Acum, la 33 de ani, după 12 ani de activism pentru Unire, și-a dat seama că pe calea activismului nu poate face mai mult, că unioniștii sunt „blocați în labirint” -  titlul cărții sale despre experiența acestor ani - și că singurul lucru care ar putea scoate mișcarea unionistă din încremenire ar fi ca vocea lor să fie auzită în Parlamentul European.
Așa a luat decizia de a candida independent la alegerile din mai: „E o bătălie în care s-au avântat toate partidele politice mari, s-au aruncat nume mari. Din păcate, noi nu am găsit corespondenți în actualele partide. Clasa politică ne-a dezamăgit.
În Anul Centenarului, aveam așteptări mari, care nu s-au împlinit. Într-o formă sau alta, trebuia să continuăm lupta pentru cauza în care credem și pentru cauza unei Românii normale. Am decis să facem pasul către acest sistem electoral, care este destul de restrictiv. Am decis să candidez, ca independent, la Parlamentul European. O să fiu o voce a românilor la Bruxelles, nu a partidelor politice.”

George Simion – liderul interzis în țara sa
Lupta pentru reunire este una grea, fapt demonstrat nu doar o dată de liderul Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului. Considerat inadmisibil pe teritoriul Republicii Moldova și având patru interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat, George Simion nu a primit niciodată răspuns de ce nu poate să treacă liber frontiera către frații săi.
Considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivele pentru cele cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat nu
i-au fost comunicate niciodată. Era 16 decembrie 2014, când George Simion, liderul platformei unioniste Acțiunea 2012, a fost informat la vama Albița că are interdicție de a traversa Prutul. Liderul unionist nu a primit nicio explicație din partea poliției de frontieră, decât că lucrurile se petrec altfel în Republica Moldova. Interdicția primită era valabilă până pe 20 decembrie 2014.
Un an mai târziu, pe 13 mai 2015, urma să fie expulzat din Republica Moldova. Simion a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Infor­mații și Securitate la sediul insti­tuției, ulterior escortat spre granița cu România. Atunci George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de cinci ani, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. După o primă instanță de judecată, i s-a respins cererea de anulare a interdicției şi, ca urmare, a fost făcut un recurs la Curtea de Apel, dar examinarea acestui dosar a fost tergiversată. La 18 august 2015, Judecătoria Centru a reexaminat de urgență dosarul lui Simion și a decis suspendarea deciziei, întrucât nu există motive pentru ca acesta să fie declarat persona non grata.
La mai puțin de cinci luni, după suspendarea deciziei judecătoriei privind expulzarea, pe 5 februarie, George Simion află că are din nou interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, aplicată pe 6 ianuarie 2016. În documentul primit era specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic”.
După o perioadă de doi ani, în care liderul unionist a traversat liber frontiera moldo-română, totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte. Pe 28 august 2018, lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Mar­șul Centenar, au rămas blocați în vamă.
În dimineața zilei de 31 august, George Simion a primit decizia privind refuzul de intrare în Republica Moldova, prezentat de către Poliția de Frontieră, în care se precizează că acesta „este semnalat inadmisibil în sistemele informaționale automatizate naționale”. Chiar dacă în cazul cetățenilor români poliția de frontieră a explicat că au fost reținuți în vamă din cauza problemelor de ordin tehnic în sistemul informațional, George Simion nu a primit un răspuns în acest sens. Liderul a cerut intervenția Ministerului de Externe. Marșul Centenar s-a desfășurat fără liderul unionist, acestuia fiindu-i interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.
George Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie. 12 ore a durat șederea lui în cea de-a doua capitală românească. După o zi de Chișinău, a fost expulzat și interzis cinci ani în Republica Moldova. Liderul unionist George Simion a fost reținut la miezul nopții de către angajații Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, agresat, urcat într-o mașină, escortat până la vamă și expulzat din Republica Moldova. Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost aplicată pe o perioadă de cinci ani. Prin decizia de a-l declara pe liderul unio­nist indezirabil pe teritoriul Re­publicii Moldova, autoritățile de la Chișinău încalcă dreptul fundamental al liberei circulații a cetățenilor europeni în Republica Moldova și oferă un gest de neprietenie României, care a sprijinit necondiționat Republica Moldova, pe toate căile posibile, diplomatic și economic.
În urma acestor cazuri, nu putem vorbi de expulzarea unor persoane, ci despre expulzarea ideii de Unire de care se tem guvernanții din Republica Moldova.

Vineri, 22 martie, 2019
Eveniment editorial de excepție: lansarea cărții „Blocați în labirint”, la Baia Mare
Săptămâna trecută, Biblioteca Ju­dețeană „Petre Dulfu” din Baia Mare și GAZETA de Maramureș au organizat un eveniment special: lansarea cărții „Blocați în labirint”, semnată de liderul unionist
George Simion. O întâlnire de suflet cu un om deosebit și un teritoriu cu totul special: Basarabia. Practic, o întâlnire cu propria noastră identitate, menită să ne scoată din „labirintul” uitării, al neasumării și al lipsei de patriotism.
Pentru Maramureș și mara­mu­reșeni, Basarabia a constituit întotdeauna un legământ sacru, de suflet, o legătură istorică și identitară care n-a putut fi ruptă nici de granițe, nici de ghimpii regimurilor abuzive și nici de vreme sau vre­muri. Tocmai de aceea, lansarea cărții „Blocați în labirint”, sem­nată de liderul unionist Geor­ge Simion, care a avut loc marți, la Bi­blioteca Județeană „Petre Dul­fu” din Baia Mare, a fost mai mult decât un eveniment editorial, a fost o întâlnire cu propriul suflet și propria identitate, care a adunat nu­meroși participanți care consideră, asemeni lui George Simion, că „Basarabia e pământ românesc”.
Evenimentul organizat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și GAZETA de Maramureș a adus în Maramureș o carte care a făcut deja înconjurul Europei, fiind lansată în mai multe orașe europene.
„Blocați în labirint” este o carte bazată pe observațiile directe ale autorului, care prezintă situația economică, socială și politică din stânga Prutului așa cum este ea, punând accentul pe construirea viitorului Republicii Moldova și nu doar pe trecutul ei: „Observațiile mele vin direct din teren, de la fața locului, și sunt corelate cu multe informații pe care le-am primit în timp”, a declarat autorul.

În deschiderea evenimentului, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a vorbit despre carte, despre autor, dar și despre problema Basarabiei: „Avem bucuria să fim împreună cu o carte discretă, dar acidă. Discretă, pentru că «Blocați în labirint» nu are menționat pe copertă numele autorului, acesta fiind prezentat doar pe ultima copertă. Suntem în fața unei cărți mici, dar fluviu. Mici după volumetrie, dar care are indicele de penetrare bine măsurat și chiar cu o greutate uriașă. George Simion, care a apărut foarte devreme în peisajul nostru ce ne mistuie în fiecare zi cu foarte multe evenimente, a bătut serios la poarta istoriei contemporane. Pentru George, esențialul s-a cristalizat enorm de repede, de la o vârstă care s-ar putea numi chiar fragedă. A știut că trebuie să facă ceva cu viața lui, și nu orice, dar mai ales a fost receptiv la organele de simț ale neamului, acelea șterse, tocite, măturate și care nu prea lucrează”.
Apoi, George Simion a povestit momentul care i-a produs „declicul” în chestiunea luptei pentru Basarabia: 2006, când a organizat primul protest de la București, pentru susținerea elevilor români de la Liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău, care erau sub presiunea autorităților la Chișinău. Au urmat numeroase campanii pentru a aduce Basarabia mai aproape de reunirea cu România. Dar și foarte multe interdicții, abuzuri, bătăi, un labirint birocratic și abuziv. A urmat un dialog cu cei prezenți în sală, din care a răzbătut concluzia că această ieșire din labirint nu poate fi făcută decât prin implicare și prin asumarea propriei istorii și identități.

Vineri, 18 octombrie, 2019
George Simion a lansat o nouă carte în Baia Mare
Zilele trecute, a avut loc, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, un eveniment deosebit pentru toți cei care sunt români adevărați. A fost lansată cartea „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu şi Ion Iliescu”, autor George Simion, cunoscut luptător pentru reîntregirea Basarabiei cu România. Evenimentul a fost prezentat de directorul Bibliotecii, Teodor Ardelean, în prezența unui public numeros. Manifestarea a fost organizată de săptămânalul „GAZETA de Maramureş”, în colaborare cu prietenii şi colegii noștri de la Biblioteca Județeană.
Lansarea a început cu o prezentare făcută de directorul Bibliotecii Județene, Teodor Ardelean.
„Suntem în faţa unei cărţi-manifest! O carte teribil de actuală, pe care George a scris-o repede, are pragmatismul în sânge, are suflu, are energie, dar în principal are suflet! În ţara aceasta a noastră care a avut în istorie beneficii de câte ori a avut adevărate persoane care au jucat rol de conducător, şefi de stat, în princi­pal, sau şefi de structură românească, în ţara aceasta exact vedetele zilei, de câteva decenii încoace, nu mai sunt oamenii de forță care să țină echilibrul neamului şi se pune cu atât mai accentuat problema: ce facem noi, ceilalți, în afară de faptul că ne lăsăm hărțuiți într-un război care nu e al nostru? Lucrurile sunt într-o degringoladă care justifică toate aserțiunile lui George în această carte. Debusolada asta formidabilă din universul nostru politic este realitatea care l-a provocat foarte mult pe George! El este un erou al timpurilor noastre!”, a spus Teodor Ardelean în discursul de prezentare al autorului cărţii.
George Simion a vorbit simplu, direct, despre carte, despre vremurile pe care le trăim.
„Pot să vă spun că de autograful meu nu o să fiți dezamăgiți peste ani. Nu am nimic mai de preț, nicio valoare materială nu cred că poate să se compare cu onoarea. La cei 33 de ani pe care îi am, am descoperit că nu există un lucru mai scump ca felul în care te uiți în ochii oamenilor şi înțelegi să faci lucruri. Cartea asta am scris-o pentru voi ca un fel de jurnal de luptă al zilelor noastre. Ca un jurnal de front! Anul ăsta am trecut, într-un fel, în alt registru, cu implicarea în cauzele care îmi sunt dragi. Şi vreau să înțeleagă şi cei care nu au avut norocul meu de a avea libertatea să se implice şi să spună tare şi răspicat adevărul. Vreau să cunoască şi oamenii din jur cine ne conduce! Nu de alta, dar până acum m-am adresat fraților noștri de peste Prut şi le-am spus că sunt blocați într-un labirint. Şi ieșirea din labirintul ăsta care se cheamă un stat inventat de Hitler şi Stalin, Statul Republica Moldova, este Unirea, regăsirea noastră în aceeași entitate statală. Dar mi-am dat seama că noi toți, românii, suntem blocați într-un labirint şi nu știu dacă poate înțelege cineva mai bine decât voi, maramureșenii, care sunteți descălecători şi întemeietori de țară, faptul că din două state pe care le avem în prezent, cu capitale la București şi la Chișinău, nu avem o țară care să servească interesele neamului românesc! Stăm foarte prost la ce înseamnă apărarea intereselor românești. Şi asta nu numai politic. Nu pot exemplifica aceste lucruri decât prin ce-am trăit. Pot spu­ne că am trăit în acești ani într-un spaţiu al absurdului! Şi nu numai eu!”, a spus George Simion.

Vineri , 11 Decembrie , 2020
Fenomenul AUR și George Simion, un deceniu de activism civic și proteste care a dus în Parlament
În urmă cu mai bine de un deceniu, George Simion era un tânăr activist, din cadrul Asociației „Noii Golani”, care se lua la harță cu forțele de ordine, în fața casei lui Ion Iliescu. Era ziua de naștere a fostului pre­ședinte, iar George Simion îi adusese câteva... lumânări. De atunci au urmat multe hărțuieli, arestări, expulzări din Basarabia, proteste, marșuri și acțiuni patriotice. Până când, la ultimele alegeri europarlamentare, George Simion a decis că, pentru a schimba cu adevărat lucrurile, trebuie să facă politică. A candidat independent pentru Par­lamentul European, dar nu a atins pragul. Această experiență a fost, însă, primul pas spre înființarea unui partid. Așa s-a născut AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), înființat în 1 decembrie 2019. În numai un an, partidul lui George Simion a ajuns în Parlament cu un scor de peste 9%.
Aproape „invizibil” pentru presă și clasa politică, de mai bine de un deceniu, în ciuda numeroaselor acțiuni civice, George Simion a devenit, după alegerile de duminică, omul politic al momentului în România. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid despre care nu s-a vorbit aproape niciodată în emisiunile și discursurile politice, a intrat în Parlament cu un scor electoral de peste 9%, devenind a patra forță politică din România.
Prinşi în „bula lor” infor­ma­țio­nală, mulți s-au întrebat obsesiv: „Cum a fost posibil?”.
Alții au început să arunce acuze dure: de la „omul rușilor”, la „neo-legionar”, „omul serviciilor”, „extremist”, George Simion și partidul său au primit în această săptămână toate etichetele și catalogările posibile. Numai că povestea sa e mai complexă de atât. Iar cititorii
GAZETEI au făcut cunoștință cu George Simion demult, când, în urmă cu peste un deceniu, tânărul care atunci făcea parte din Asociația „Noii Golani”, îi strica lui Iliescu ziua de naștere, ducându-i lumânări. După un schimb de replici cu forțele de ordine, a fost condus la secție. Dar nu a fost redus la tăcere. George a devenit tot mai activ în zona civică, iar sfera sa de interes s-a lărgit. A trecut încet de la anti­comunism la militarea pentru unirea Basarabiei cu România. Devine fondator al Platformei Unioniste „Acțiu­nea 2012” și începe un proiect complex în care, pe de o parte încearcă să sprijine românii din Basarabia și să-i apropie de Țara Mamă, pe de altă parte „se răz­boiește” cu autoritățile de peste Prut. Nu credem că mai ține nici el șirul arestărilor, expulzărilor, amenzilor pe care le-a primit pentru proteste și acțiuni unioniste în Basarabia. Însă, după ultima expulzare, din care s-a născut și cartea „Prinși în labirint”, și-a dat seama că e nevoie să intre în politică pentru a mișca lucrurile.

A candidat independent la alegerile europarlamentare, după ce și-a vândut apartamentul. Tot în 2019, în 1 decembrie, lansa noul partid: „Astăzi, de 1 decembrie, în Capitala Marii Uniri, lansăm cadoul nostru pentru România: Alianța pentru Unirea Românilor. Este forma prin care vom activa oriunde trăiesc români și ne vom implica în toate alegerile. Vom ajuta ca neamul românesc să dăinuie. Din Chișinău până în Carei, din Londra până în Vârșeț, vă cunosc și îmi dau seama de poten­țialul pe care îl avem. Mai presus de aurul galben, aurul verde sau aurul negru sunteți voi – voi sunteți aurul țării. De-acum înainte suntem împreună!”, a declarat atunci George Simion.

Luni, 24 ianuarie, 2022
„Le e frică de faptul că noi creștem în sondaje și nu avem blaturi cu ei”
George Simion, copreședintele AUR, este omul momentului în politica românească. Săptămâna trecută, caravana AUR a fost prezentă și în Maramureș, iar George Simion s-a întâlnit cu cetățenii și autoritățile locale din mai multe localități: Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Cavnic, Baia Mare, Târgu Lăpuș etc. Între două întâlniri cu mara­mureșenii, George Simion a acordat un interviu în exclusivitate GAZETEI de Maramureș.

Reporter: Cu ce gânduri prin Maramureș?
George Simion: Cu gânduri bune: vrem să-l dăm jos pe Iohannis, strân­gem semnături și am văzut că oamenii sunt alături de noi.
Reporter: Cum v-au primit maramureșenii?
George Simion: Foarte frumos. Pe lângă pâine și sare, ne-au primit bine și la Cavnic, și în Târgu Lăpuș. Am fost pentru prima dată la Vișeu de Sus și am fost primit de foarte mulți oameni, sunt impresionat. Am vorbit cu o doamnă care a plâns cu gândul la copiii plecați peste hotare. Am ajuns și la Sighetu Mar­mației, ne-am văzut și cu domnii primari, cu autoritățile locale. Mă bucur că aici, în Maramureș, au­toritățile locale sunt rezonabile.

Reporter: Ce i-ați fi spus domnului Dominic Fritz, dacă v-ar fi primit la Primăria Timișoara?
George Simion: Am fost împreună cu Ioan Bânciu, revoluționar din 1989, care nu are niciun sprijin din partea Primăriei Timișoara, se duce și își plânge soția la o gură de canal, la Popești-Leordeni. Am vrut să vorbim cu domnul Fritz despre monumentul care trebuie făcut la gura de canal. Vă dați seama ce înseamnă durerea cuiva care trebuie să-și plângă mortul lângă o gură de canal. Acesta era subiectul, dar nu primește domnul Fritz oameni în audiență și asta e trist.

Reporter: Cu câți români vă întâlniți lunar?
George Simion: Nu numărăm. Răspund împreună cu echipa mea la mii de români în fiecare zi, primim foarte multe petiții prin programul „AUR te aude” și cred că am pe lună peste 10.000 de oameni cu care îmi fac o poză.

Reporter: Ce vă spun cel mai des oamenii?
George Simion: Să nu-i dezamăgim și asta este și cea mai mare apăsare pentru mine, pentru că e mare responsabilitatea de pe umerii noștri, suntem ultima lor speranță.

Reporter: Oamenii vă văd altfel decât clasa politică?
George Simion: Păi nu suntem clasa politică, n-am vrut niciodată să fim, de asta n-am intrat până acum în politică, dar când am văzut că nu e nicio altă speranță și nu avem pe cine vota efectiv și că își bat joc cu toții și că nu e nicio reprezentare pentru ideile noastre, pentru națiune, pentru credință, pentru familie, pentru libertate, ne-am făcut noi formațiunea noastră. Și normal că ne văd altfel, pentru că știm cu toții care e modelul de parlamentar, de politician din ultimii 30 de ani și noi nu vrem să fim așa.

Reporter: Cum vă raportați la etichetele astea care vi se pun de „extremist, fascist, antisemit, legionar” etc? Vă deranjează?
George Simion: Ei nu pot să arunce cu alte etichete, pentru că nu suntem corupți, nu am avut contracte cu statul, nu avem pile, nepotisme. Nu au altele la care să apeleze și recurg la aceste minciuni.

Reporter: Le e frică de voi sau le e frică că veți răscula poporul?
George Simion: Le e frică de faptul că noi creștem în sondaje și nu avem blaturi cu ei. Acesta e pericolul mare. Că, dacă știau că sunt înțeleși cu noi, nu aveau nicio problemă.

Reporter: Un mesaj pentru maramureșeni?
George Simion: Țineți-vă tari, voi sunteți urmașii lui Dragoș și ai lui Bogdan, sunteți urmașii lui Pintea Viteazu. Și în lupta noastră pentru libertate, unitate și suveranitate o să avem nevoie mare, mare de voi.