• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 18 Septembrie , 2023

Gavril Man de Boereni. Dieta de la Sibiu și Memorandumul din anul 1892

Ca urmare a „compromisului” din 5 februarie 1867, cunoscut sub denumirea „Ausgleich”, s-a format Dubla Monarhie Austro-Ungară, împăratul Franz Joseph, sancționând, în iunie 1867, legea privitoare la unirea Transilvaniei cu Ungaria. La aceeași dată, au fost abrogate legile votate în Dieta de la Sibiu, între anii 1863-1864, privind egala îndreptățire a națiunii române și a limbii române. Parlamentul de la Budapesta, în anul 1869, adoptă legi precum legea minorităților, legea presei, legea învățământului, precum și o nouă lege electorală, legi care au stat la baza maghiarizării forțate, la înăbușirea aspirațiilor naționale ale românilor.

 

Acad. Emil Burzo

Față de această situație, na­țiunea română, prin repre­zentanții săi, se manifesta printr-un protest accentuat care a culminat cu mișcarea memorandistă. În anul 1892, a fost elaborat Memorandumul prin care se solicita, pentru populația română, drepturi egale cu cele ale altor națiuni din Transilvania (maghiară, germană). Printre cei 25 de membri ai comitetului însărcinat cu redactarea Memorandumului, îl găsim și pe Gavril Man de Boereni. Acum 131 de ani, Memorandumul întocmit de aceștia a fost înaintat atât împăratului Franz Joseph, precum și Parlamentului de la Budapesta, care însă au refuzat să îl primească. Ca urmare a faptului că documentul menționat a fost tipărit și răspândit, autorii acestuia au fost trimiși în judecată, procesul desfășurându-se la Cluj între 7 mai și 17 mai 1894. Printre cei chemați în judecată se regă­sește și Gavril Man. Fiind grav bolnav (cancer), nu se putea deplasa. În cele din urmă, este scos din cauză, decedând de altfel în același an. La înmormântare, canonicul Ioan Georgiu de la Episcopia Gherla, caracteriza astfel viața lui Gavril Man: „A fost un bărbat activ, sincer, iubitor de poporul neamului său, pe toate tărâmurile, care s-a pus în fruntea tuturor mișcărilor naționale, care a lucrat pentru înflorirea bisericilor, a școlilor române a dorit fericirea neamului său până la suflarea cea de pe urmă”. 1)

Acțiunile întreprinse de repre­zen­tanții națiunii române, la sfârșitul sec. al XIX-lea, printre care și Gavril Man, pentru recunoașterea drepturilor poporului român din Transilvania, au avut un ecou larg, atât pe plan intern, precum și in­ternațional, pregătind astfel Marea Unire. Am menționa doar două: 2)
- George Clemenceau, în ziarul „La Justice” din 12 mai 1884, scria printre altele: „Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice”
- Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, la data de 19 noiembrie 1892, scria ministrului său de externe: „Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper”.

În contextul aniversării a 131 de ani de la prezentarea Memorandumului Curții Imperiale de la Viena și a 130 de ani de la trimiterea în  judecată a autorilor acestuia, ne propunem a reda în mod succint activitatea desfășurată de dr. Gavril Man în slujba neamului său, a ființei naționale, pentru apărarea limbii străbune.

Gavril Man (Manu) s-a născut în lo­calitatea Boereni, actualmente componentă a orașului Târgu Lă­puș, tatăl său fiind preot în această localitate. A avut un frate mai mare, Andrei.
Familia Man de Boereni este o ramură a familiei Man de Șieu, atestată documentar încă din anul 1419. La această dată este consemnat Peter Man, nepotul lui Andrei, fiul românului Ioan de Rozalva al lui Iuga, cu diplomă nobiliară din 14 mai 1353. Mai mulți membri ai familiei emigrează, de-a lungul anilor, în Țara Lăpușului (care atunci aparținea de Comitatul Solnocul Mijlociu). Printre aceștia se află și Man Gergely (Grigore), care se stabilește la Boereni. Este reînnobilat, în anul 1656, de principele Gheorghe Racoczi II.
Men­ționăm faptul că, în anul 1866, în Boereni, sunt consemnate 12 familii cu numele de Man.3)
Gavrilă Man și-a făcut studiile la Lăpușul Românesc, Baia Mare, Blaj și Cluj, unde a urmat științele juridice, având printre colegi pe Avram Iancu sau Alexandru Papiu Ilarian (Alexandru Maruzian-Pop). Participă la revoluția de la 1848, fiind unul dintre tribuni, în Țara Lăpușului. Documentele vremii menționează convocarea, în anul 1848, de către acesta, a unei întâlniri cu reprezentanții comunităților locale, la Rohia, în vederea coordonării acțiunilor pentru apărarea drepturilor românilor. În luna septembrie, 1848, satele din Țara Lăpușului se răscoală, formând tabere comune și instalează organe proprii de conducere.
În acest context, la 15 septembrie 1848, locuitorii mai multor sate au depus jurământul pentru cauza revoluției române, marcând începutul acesteia. Într-un raport al autorităților maghiare din 1848, se menționa faptul că toate satele din Țara Lăpușului se aflau sub „stăpânirea” românilor. Românii, deși lipsiți de armament, majoritatea înarmați doar cu furci și coase, resping atacurile armatei maghiare, fiind ajutați și de trupe din regimentul grăniceresc din Năsăud, co­mandat de lt. Atanasie Dâmbu. 4)
În anul 1850, Gavril Man ocupă funcția de comisar la Copalnic-Mă­­năștur și apoi judecător la Târ­gu-Lăpuș. Își desăvârșește studiile juridice, o perioadă fiind cancelist la Sibiu. Este numit secretar pe lângă Comitele Solnocului Interior, Daniel Pataki, iar apoi jude suprem al Comitatului. În anul 1870, e demis din această funcție, în contextul acțiunilor întreprinse de deznaționalizare a românilor, după formarea statului dualist și încorporarea Transilvaniei la Ungaria. După această dată, își des­fășoară activitatea ca avocat în Dej.
Din perioada sibiană datează începuturile carierei sale politice. Printre cei 100 de delegați la Con­ferința Națională din 8/20–11/23 aprilie 1863, ambele desfășurate la Sibiu, îl regăsim și pe Gavril Man.


Ca urmare a dreptului la vot acordat tuturor cetățenilor, care la nivelul anului 1861 plăteau un impozit de cel puțin 8 florini, sumă diminuată comparativ cu cerințele anterioare, în Dieta de la Sibiu sunt aleși 48 de deputați români (1 la 28.280 locuitori), 44 deputați maghiari (1 la 12.913 locuitori) și 33 deputați sași (1 la 6.370 locuitori). Gavril Man e ales deputat în circumscripția electorală Reteag. Nemulțumiți că au pierdut majoritatea, deputații maghiari au contestat alegerile, susținând că, în conformitate cu legile electorale din 1848, care prevedeau unirea Transilvaniei cu Ungaria, Dieta nu e legal constituită. Ca urmare a respingerii contestației, de către împăratul Franz Joseph, deputații maghiari boicotează lucrările Dietei. 5)

Dieta de la Sibiu adoptă legi importante pentru națiunea română atât pe plan social, precum și economic, la elaborarea căreia a participat decisiv și Gavril Man.

De o mare importanță se relevă „Legea egalei îndreptățiri a națiu­nii române și a confesiunilor ei”, adoptată după dezbaterile care au avut loc în perioada 26 august-7 septembrie 1863. Deputatul Gavril Man, la 5 septembrie 1863, susține în Dietă adoptarea mai multor prevederi, pentru o mai clară interpretare a legii. În forma finală, această lege prevedea la art. 1: „Națiunea română, religiunea greco-catolică ca atare și religiunea greco-orientală sunt asemenea recunoscute prin lege, întru interesul constitu­țiunii Transilvaniei, întocmai ca și la celelalte trei națiuni și patru confesiuni recunoscute ale Transilvaniei”. Totodată, art. 6 prevedea „Toate legile țării… care stau în contrazicere cu determinațiunile acestea sunt desființate și fără putere de lege”.
După sancționarea legii de către împărat, bisericile române prin ierarhi, preoți precum și alți intelectuali, aduc la cunoștința populației acest eveniment important. Se solicită, totodată, de către aceștia să se folosească, în relațiile oficiale, limba română. În comitatul Dăbâca, menționăm, spre exemplu, circulara din 28 martie 1865 a Capitului Episcopiei Gherla sau a vicarului Grigore Moisil din 4 mai 1865. Acesta din urmă îndeamnă populația să învețe și să scrie corect românește, să citească ziare și cărți 6). Oficialitățile române se conformează, așa cum rezultă din multe acte notariale. Un asemenea document, întocmit de notarul Augustin Sigarteu (Agrieș), nepotul lui Gavril Man, în anul 1865, este anexat prezentului text.

Cu toată promulgarea legii de către împărat, la 26 octombrie 1863, punerea acesteia în aplicare întâmpină multe piedici.7) Spre exemplu, la 13 aprilie 1864, solicitarea Comisiei Orfanale din Dej, redactată în limba română, adresată Oficiolatului pentru Transpunerea unor hârtii procesuale, este respinsă până ce „Comitetul Comunal nu va decide care limbă să se între­buințeze în comitat”.

La 22 iunie 1864, un grup de 20 de deputați români, printre care Gavril Man și Ion Pușcariu, propun Dietei de la Sibiu proiectul de lege pentru „Reglementarea dreptului euductil (cârciumărit)”, ce avea în vedere ștergerea dreptului regal de euductil (cârciumărit) și trecerea acestui drept în posesia comunelor. După adoptarea acestei legi, din fondurile astfel obținute, în mai multe comune românești, s-a contribuit la ridicarea unor școli sau la asigurarea unei bune funcționări a acestora.

La 16 septembrie 1865, Gavril Man, în numele a 12 deputați, propune modificarea sistemei de contribuțiuni din Transilvania. În acest proiect de lege se mențio­nează printre altele „În multe comune din Transilvania, locuite numai de agricultori țărani, con­tribuțiunea personală face o sumă îndoită și încă mai mare față de contribuțiunea pământului. Totodată, se propune „ștergerea contri­buțiunii personale și micșorarea contribuțiunii directe. Această problemă este reluată în discuție de Gavril Man, la 6 februarie 1865, în parlamentul de la Viena, unde este ales deputat, cu ocazia adoptării bugetului țării 6). Acesta solicită din nou scăderea sau anularea con­tribuțiunilor personale, deosebit de mari, comparativ cu cele pentru pământ. Printre altele, men­țio­nează situația din comuna Coroieni (Târgu-Lăpuș), comitatul Dă­bâca, unde contribuțiunea personală din total reprezintă 71%, iar cea pentru pământ 29%. Acest fapt defavorizează pe țăranii care posedă mici suprafețe de teren, țăranii plătind aceeași dare pe cap de locuitor, ca și marii proprietari. Se solicită, prin această propunere, schimbarea în fapt a sistemului de impozitare din Transilvania 5, 6).

În cuvântarea ținută la Dieta de la Sibiu, la 12 august 1864, Gavril Man prezintă propuneri pentru aplicarea legii referitoare la cumpărarea loturilor alodiale de către foștii iobagi sau zilieri. Aceștia ar urma să le achite, pe parcursul a 20 de ani, în câte două rate anuale. Problemele ridicate se referă la data la care foștii iobagi sau zilieri foloseau loturile, precum și la sumele care urmau a fi plătite. În funcție de calitatea terenului, răscumpărarea era între 2 și 10 florini pentru un iugăr. Totuși, unele organe fiscale solicită prețul maxim și pentru terenurile slab productive. Se propune, totodată, de Gavril Man, ca terenul deținut de coloni să rămână în proprietatea acestora, fără a fi răscumpărat.

În Dieta de la Sibiu, deputații români au contribuit la adoptarea și a altor legi importante precum cele referitoare la împărțirea administrativă a Transilvaniei sau la înființarea unui Tribunal Suprem în Marele Principat al Transilvaniei, ultima lege fiind sancționată de împărat la 8 octombrie 1864 5).
Sfârșitul regimului liberal, încorporarea Transilvaniei în noul regat al Sf. Ștefan, Ausglich-ul din 1867, au obligat elita politică românească din Transilvania să decidă una din cele două căi de urmat pentru apărarea drepturilor poporului român, activismul sau pasivismul, multe din hotărârile Dietei fiind anulate.

La Conferința Națională de la Mier­curea Sibiului din 7 martie 1869, se alege un comitet format din 25 de membri, unul la 57.000 români, în care îl regăsim pe Gavril Man. Conferința este dominată de adepții liniei pasivismului. În anul 1872, se organizează în paralel două conferințe naționale, una la Sibiu ținută de adepții activismului, iar cea de-a doua de la Alba-Iulia cu participarea adep­ților liniei pasiviste. Comitetul ales la Sibiu urma să funcționeze până când un Congres Național va alege noile organe de conducere. La congresul ținut la 23 mai 1875, cei 163 deputați aleg un comitet format din 12 persoane, unde alături de George Barițiu sau Ion Rațiu îl regăsim și pe Gavril Man. Fiecare membru al Comitetului reprezenta 96.000 locuitori. Gavril Man, alături de ceilalți membri ai Comitetului ales, se implică profund în viața politică, pentru contracararea acțiunilor de maghiarizare.

Cea mai reprezentativă formă de luptă pentru recunoașterea drepturilor politice ale românilor din Transilvania a fost mișcarea memorandistă. Încă de la întemeierea Partidului Național Român, în anul 1881, s-a hotărât trimiterea unor memorii Curții Imperiale de la Viena, în care să se prezinte principalele revendicări ale românilor din Transilvania. Printr-un Memorandum, urma a se solicita, pentru populația română, drepturi etnice egale cu cele ale altor națiuni din Transilvania, precum și încetarea acțiunilor de maghiarizare forțată. Ideea înaintării unui memoriu politic Curții de la Viena s-a dezbătut și la Conferințele Naționale din anii 1887, 1889 și 1890, hotărârea finală fiind adoptată la Conferința Națională din 20-21 ianuarie 1892. Comitetul însărcinat cu redactarea Memorandumului a fost format din 25 de membri, printre care și Gavril Man.

În funcția de preșe­dinte este desem­nat Ioan Rațiu, ca vicepre­șe­dinți, Gheorghe Pop de Băsești și Eugen Brote, secretar general
Vasile Lucaciu, iar drept secretar Septimiu Albini. Pe baza propunerilor făcute de membrii Comitetului, forma definitivă a Memo­ran­dumului a fost dată spre finalizare lui Iuliu Coroian și Aurel Mureșan. După primirea formei finale a acestuia de către Gavril Man, acesta îi scrie lui Aurel Mureșanu în ziua de Rusalii 1892 8):
„M-am bucurat foarte mult când am înțeles că dumneavoastră încă ați așternut un Memoriu elaborat, care cunoscându-vă capacitatea, principiile, ideile clare conducătoare, l-aș fi acceptat și semnat cu ochii închiși”.

Semnatarii Memorandumului de la 1894


Procesul Memorandiștilor a avut un larg ecou în rândurile populației românești. Gazeta din Transilvania din 8 mai 1894 relata schimbarea Clujului: „toate colțurile locuite de români și-au trimis reprezentanți la Cluj”. În zilele procesului, un nu­măr important de aderențe se trans­mit din toate colțurile Transilvaniei, ziarul Tribuna publicând doar 360 dintre acestea, altele peste 260 neputând fi publicate din pricina „colosalei îmbulziri de materiale”.

Gavril Man de Boereni se stinge din viață în acest climat de acțiuni represive contra celor care au semnat sau și-au exprimat adeziunea la Memorandum, fiind urmăriți, supuși la percheziții, arestați, iar unii și condamnați.

Dincolo de viața politică, Gavril Man a desfășurat o importantă activitate pe tărâm cultural, social și economic. A militat neobosit pentru promovarea învățământului confesional din Comitat, contribuind la înființarea mai multor școli. A fost Curator Suprem și Inspector Școlar al Ordinariatului Episcopiei de Gherla. Ne referim spre exemplu la Școala Principală din Târgu-Lăpuș, hotărârea pentru înființarea acestei unități de învățământ fiind luată în anul 1848 de un grup de intelectuali printre care și Gavril Man. Cursurile s-au desfășurat pentru început într-o casă închiriată cu 3 încăperi.
În anul 1857, începe construcția unui local pentru Școala Principală din Târgu-Lăpuș. Noul edificiu a fost finalizat în anul 1867. Comitetul de organizare și avere al școlii a fost condus de Gavril Man. Acesta a donat, în anul 1873, școlii din Târgu-Lăpuș, 102 iugăre și 500 florini 9). Printre învățătorii acestei școli îl întâlnim și pe Vasiliu Rebreanu, tatăl lui Liviu Rebreanu. Școala cu un etaj avea suprafața la sol de 24x18 mp. Pe parcursul a 57 de ani (1856-1913), la această școală au învățat 4097 tineri (3774 români, 240 maghiari, 51 germani și 62 evrei). Gavril Man a acordat, de asemenea, ajutoare financiare mai multor tineri pentru a putea continua studiile.
După înființarea Asociațiunii Tran­silvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), în anul 1861, devine membru al acesteia și totodată colector.

ASTRA în Șimleu Silvaniei, August 1908


Odată cu organizarea despărță­mântului ASTRA-Dej, este ales președinte (1871), ocupând aceas­tă funcție până în anul 188310).
A organizat Adunarea Generală ASTRA la Dej, în anul 1882, la acea dată numărul membrilor din Dej fiind de 20. Cu prilejul Adunării Generale men­țio­nate mai sus, în Dej s-au aflat personalități importante ale vieții românești precum George Bariț, Iacob Bologa, D. Barcianu sau Grigore Silasi.
A desfășurat bogate activități culturale, atât pentru cunoașterea operelor literare ale scriitorilor români în rândul populației române din comitat, precum și pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor populare. A reînviat în Dej tradițiile legate de colindat, prezentări de carte, precum cele publicate de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, etc. sau abonamente la ziarele românești.
S-a implicat în cul­ti­varea limbii române, acțio­nând contra campaniei de deznaționalizare.
Menționăm că, în anul 1872, ministrul de justiție Percsel dispune ca avocații în dezbaterile procesuale să folosească doar limba maghiară, iar în anul 1875 ministrul Kalman Tisza dispune ca întreaga corespondență oficială și toate protocoalele să fie scrise doar în limba oficială maghiară. În anul 1883, autoritățile politico-administrative au dispus ca în toate actele oficiale, persoanele de naționalitate română să fie înscrise cu numele maghiarizat, pe baza unui „vocabular havasian” (redactat de o persoană cu numele Havasi). În adunarea comitatensă,  unde doar 70 din cei 235 de membri erau români, Gavril Man protestează vehement și ridiculizează această acțiune, precum și enormitățile lingvistice care le implică. Spre exemplu, numele românesc Anania a fost „tradus” prin Ana (nume feminin), Firoana prin Ferenz (nume masculin), Zamfira prin Samu etc.
Acțiunile de deznaționalizare întreprinse de autoritățile maghiare sunt vehement contestate și în afara Transilvaniei, ca spre exemplu într-un articol a lui Mihai Eminescu, în ziarul Timpul din 15 iunie 1883.
A invitat, totodată, și a găzduit personalități de seamă ale națiunii române, care au trecut prin Dej, ca spre exemplu fostul său coleg, Avram Iancu, în anul 1872 „pe vremea fânului”, în ultima sa călătorie înainte de deces.
Gavril Man de Boereni a fost unul din personajele luminoase ale istoriei românilor transilvăneni, apărător în justiție a celor nedreptățiți, ducând de-a lungul vieții o luptă continuă pentru apărarea limbii, a ființei naționale românești. Este legat de Maramureș atât prin locul de naștere, precum și prin toate acțiunile desfășurate de-a lungul anilor în Țara Lăpușului, fiind  alături de George Pop de Băsești și Vasile Lucaciu printre cei trei maramureșeni care au contribuit la elaborarea  Memorandumului, din anul 1892.
 

REFERINȚE

1) Ioan Sonea, Corespondență-Seplac, 12 august 1895, în Unirea Blaj, an V, nr. 33, 17 august 1885, p. 264;
2) Mihail Chiorean, Eugen Vescan, Valentin Vişinescu, Viișoara, studiu monografic, Editura Casa Căr­ții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, p. 25;
3) I. Kádár, Szolnok-Doboka Vármegye monografiaja, Des, 1905;
4) Nelu Pop, Suciul de Sus, Editura Proema, Cluj-Napoca, 1997

5) T.V. Paclisan, Cartea de aur, vol. VI, 1910, p. 13-17, 57-60;
6) D. Suciu (coordonator), Mișcarea Națională a Românilor din Transilvania între 1849-1918, Docu­men­­te, Editura Academiei Ro­­mâ­ne, București, 2015;
7) Telegraful Român, nr. 23, 28 aprilie 1864;
8) Scrisoarea lui Gabriel Man către Aurel Mureșan, Muzeul „Arhiva Mureșenilor”, Brașov, inv. 14470;
9) Episcopia Gherla, Arhive, Document 1422/1873;
10) Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, Dej Istorie și Legendă, Ed. Riseprint, Cluj-Napoca, 2014, p. 376;
11) Iosef Badiu, Dr. Manu Gavril de Boereni, promotorul culturii populare someșene și apărătorul limbii străbune, Samus IV, 1999, p. 13-20.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.