Fereastra închisorii. Un idol fals

Nu am înțeles niciodată cultul ira­țional şi deșănțat pentru sportivi.
Zeci de milioane de oameni exta­ziați pentru vreun rachetist de câmp sau vreun împroşcător de mingi.
Sanctificați de conștiința obnubilată a norodului nerod, tot soiul de indivizi dubioși, dar ce-i drept mari sportivi, devin puncte de reper ale omenirii.
O omenire care-i uită pe martirii ei, pe profesorii, inventatorii şi sfinții ei adevărați.
Pe cei care, cu jertfă, au făcut-o să meargă înainte.
În schimb, dăm slavă deșartă şi deșănțată la sportivi, cântăreți şi alte specii ale circului.
Deunăzi, am văzut manifestații de stradă şi infinite emisiuni televizate despre un mare impostor.
Toată planeta s-a oprit să analizeze subiectul unui tenismen, uitând de perspectiva îngrozitoare a unui război în Ucraina şi multe altele asemenea.
Intrarea unui ticluitor în țara cangurilor s-a transformat în subiect metafizic mondial.
De la prima știre am mirosit că individul minte şi manipulează, tevatura fiind de joasă speţă.
Șarlatania nu a durat mult, iar acum milioane de oameni ar trebui să se spovedească pentru nerespectarea versetului biblic cu idolii falși.
E rușinos că nu s-au respectat reguli, s-a mințit cu tupeu şi chiar
s-au falsificat documente.
Pentru ca o vedetă să dea cu racheta în mingea unei glorii ieftine.
Desigur, ieftină în spirit şi îmbuibată în materie.
Asta în timp ce oamenii simpli au fost nevoiți să se supună la restricții dureroase.
O escrocherie.
Cu un zeu fals şi penibil.
Nimic altceva.