• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 25 Iunie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 3 Iunie , 2024

Fărcașa - Poarta cu patru intrări a Țării Codrului

Se spune că „strămoșii sunt prima jumătate a neamului” (acad. Mihai Pop), iar aceasta, desigur, dacă vom avea urmași mereu și mereu.  Pe axa timpului, diacronic deci, memoria vie a unei comunități este o fereastră deschisă către trecut, de unde așteptăm să se reverse peste noi divinul, magicul, care să ne lumineze prezentul, să ne asigure combustia pentru „ceea ce va să vină”.

În cazul comunei Fărcașa, una de mare prestigiu a Țării Chioarului, poartă a acestei minunate entități etno-istorice, această fereastră este una cu patru vitralii care ne ademenesc deopotrivă, ca o galerie de seducție, până în contemporaneitate. Și cum n-ar fi așa, de vreme ce astăzi se face naveta din Baia Mare la Fărcașa, zi de zi, de către un număr considerabil de oameni, la locurile lor de muncă de aici?!

Orice apeluri la trecut, inclusiv astfel de aniversări, se constituie în adevărate imnuri aduse înaintașilor binemeritați, un prinos de recunoștință așezat în pragul dintre lumi, iar acest dar va fi bine primit căci, poate, el este singura „hrană” a strămoșilor, așa cum sacrificiile de ambrozie și nectar divin erau hrana zeilor mofturoși și, prin acestea toate, o ofrandă adusă muzei Clio care ne are pe toți, din trecut și din prezent.

Urme de locuire în zonă s-au descoperit din paleoliticul și neoliticul superior (Bușag), din epocile bronzului și fierului, la Oarța de Sus, Medieșul Aurit, unde s-au identificat așezări certe.

Fărcașa, adică așezarea valahă „La Lupi”, a fost atestată documentar în anul 1424, ca o vatră de locuire definitorie pentru ideea de Codru. Istoria ne poate juca și feste, precum și în cazul de față, când ni s-a servit o legendă-prefabricat istoric, despre întemeierea Fărcașei, extrăgându-și esența din așa-zisa luptă îndârjită a primilor locuitori cu niște haite de lupi care bântuiau zona, în contextul în care aceștia, viitorii întemeietori, au poposit în zonă, fiind niște simpli drumeți negustori. Se mai spune că din acest context, tot sub beneficiu de legendă, s-a păstrat și porecla de „Lupu”, pentru o familie emblematică din zonă - neamul Onț ori, la fel de bine, se cunoaște practica vândutului peste fereastră a copilului bântuit de boli incurabile care primește numele totemic de Lupu.

Anterior acestui moment legendar, la anul 1231, a fost atestată localitatea Tămaia apoi, tot la 1424, așezarea Sârbi, iar la anul 1628 așezarea Buzești - cea din urmă, a unor vestiți crescători de oi și capre.

Arondările administrative ulterioare ale celor patru localități au avut loc în contextul și în funcție de imperativele istorice ale vremurilor pe care le-au străbătut. Astfel, se cunoaște faptul că, la 20 martie 1360, regele Ungariei, Ludovic cel Mare sau Ludovic Angevinul (1342-1382), a dăruit lui Drag, „fiul lui Gyula”, valahul din Maramureș, domeniile Chioarului, Ardudului, Sătmarului și Băii Mari. Ulterior, și alți regi ai Ungariei au reconfirmat aceste danii, întărindu-le cu precizarea că sunt făcute către „credinciosul român din Maramureș…pentru slujbele dovedite”.

Între anii 1470-1592, aceste teritorii au fost stăpânite de către familia nobiliară Dragfy, perioadă la sfârșitul căreia această familie emblematică s-a stins; ulterior, au aparținut comitatului Sătmar până la anul 1918.

După Mărita Adunare de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia și până astăzi, cu sincopa numită administrația horthistă (1940-1944), cele patru localități și-au urmat destinul românesc firesc: Fărcașa și Sârbi au constituit comuna Fărcașa, iar Tămaia și Buzești au format, într-o primă etapă, comuna Tămaia, până în anul 1952. În anul 1952, s-a constituit comuna Fărcașa cu cele patru sate, iar din anul următor această unitate administrativă a fost arondată Raionului Cehu-Silvaniei (regiunea Baia Mare), iar între 1959-1967 - Raionului Șomcuta Mare, aceeași regiune urmând ca, din 1967, prin reorganizarea administrativă să fie integrate județului Maramureș.

Un alt eveniment cu adevărat emblematic pentru localitatea exponențială Fărcașa îl constituie perioada premergătoare pregătirii delegației locale pentru participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. În acest context, de descătușare etnică românească, în Fărcașa a avut loc un incident istoric de o mare demnitate națională, când ostașii veniți de pe frontul austro-ungar și-au făcut singuri dreptate, luându-și cu forța alimente de la ajutoare, lemne din pădure; dar și o cantitate apreciabilă de vin din care s-a înfruptat aproape tot satul.

Cucerit fiind de farmecul exprimării de document, redau mai jos Protocolul încheiat în acest scop, la 23 noiembrie 1918, în Adunarea Consiliului Național Român din comuna Fărcașa.

 

Fărcașa a fost și a rămas un fenomen social-istoric; este un exemplu de bune practici, unde se vede cu adevărat că „omul sfințește locul”. Localitatea s-a dezvoltat prin sine însăși și nu este funcție a unui oraș care să o fi avantajat, nefiind o așezare periurbană, ea a provocat orașul Baia Mare, determinându-l să-i cedeze o parte din ritmul de dezvoltare, oferind facilități sociale superioare și locuri de muncă.

 

Lista eroilor căzuți în Marele Război (1914 - 1918)

I. Fărcașa

1. Crainic Dumitru

2. Ciurdaș Gavril

3. Ionuț Pinte

4. Pop Gheorghe

II. Tămaia

1. Jurje Pinte

2. Jurje Vasile

3. Chira Vasile

4. Bran Gavrilă

5. Vălean Teofil

6. Fîrte Gavril

III. Buzești

1. Făt Augustin

2. Onea Simion

IV. Sârbi

1. Cirț Simion

 

Lista eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial (1939 - 1945)

I. Tămaia

1. Jurje Gheorghe

2. Rața Vasile

3. Marchiș Vasile

4. Berințan Vasile

5. Fîrte Traian

6. Gîta Vasile

7. Fîrte Vasile

II. Buzești

1. Talpoș Aurel

2. Jurje Gheorghe

3. Făt Vasile

4. Onea Simion

5. Pop Gheorghe

III. Sârbi

1. Brândușan Vasile

 

Emigranți în America

I. Tămaia

1. Marchiș Mitru

2. Fîrte Vila

3. Cormoș Vasile

II. Fărcașa

1. Pop Gheorghe

III. Sârbi

1. Vanciu Vila

 

PROTOCOL

luat în 23 noembre 1918, în Adunarea Consiliului Național Român Comunal din Fărcașa, fiind de față toți membrii consiliului

 

Președintele Petru Hereg deschide ședința și își exprimă durerea și indignarea asupra faptului că 11 locuitori din comună, fără vină mare au fost maltratați și duși în prinsoare în Sătmar de către gardiștii unguri. Provoacă pe cei prezenți ca expunând cele întâmplate în comună în 3-4-5 noiembrie st.n. să pretindă eleberarea lor! Cirț Longin fasionează (mărturisește n.n. I.G.) că în 3 noiembrie (duminica) după amiază a fost la crâșma lui Katz Samuel și acolo crâșmarul, în contra ordinațiunii ministeriale, a dat la toți beutură (palincă) pe bani, care au vrut. El s-a depărtat de crâșmă, dar au rămas mulți beți acolo, care apoi au pretins beutură mai multă, nesolvind-o. Dar după cum știm toți nu au făcut nici o forță, ci jidanul le-au dat beutură lor. Deci, până au fost oamenii treji nu au pretins beutură. Deci, la incidentul de la crâșmă, Katz Samuel a fost de vină.

Pop Todor fasionează că în 4 noiembrie fiind în dughianul jidanului Rooz Jigmond, care a fost concrezut cu împărțirea alimentelor și a altor articole de la stat, au intrat în dughiană mai mulți foști ostași întrebând că sosit-a ceva zahăr, cafea, petroleum pe seama comunei. Jidanul a răspuns că este 2,5 măji de zahăr și 80 kg cafea (deși au primit 3,25 măji de zahăr) pentru aceste trei comune.   

Au întrebat de petrol, jidanul a răspuns că nu este și a trimis pe copilul său cu vreo trei ostași ca să caute prin magazine. Cei trei ostași neaflând mai mult nici nu au pretins.

În dughiană a fost Crainic Simion cu care s-a înțeles jidanul ca să deie la fiștecare casă 1 kg de zahăr și 1/4 kg cafea. Ostașii au ieșit din dughiana și după ce Crainic și cu Rooz au făcut lista familiilor din comună, au chemat apoi ostași ca să-i întrebe că solvivor zahărul și cafeaua, ori ba. Ei l-au întrebat că pe a cui samă să plătească, fiind că după părerea lor „statu” nu a mai existat. El a zis bine, vă dau și fără bani. La ce din zahăr și cafea 1/3 parte ce compete comunei  Fărcașa, în cea mai mare ordine s-a împărțit, neatacându-l nici cu vorba nici cu fapta altul.

Mai târziu voind apoi mai mulți a solvi articolii primiți, de la unii a pretins 14 coroane, pe care sumă Cirț Gavrilă a antabulat cu 14 cor., iar Nistor Mitru fasionează că de la soția lui, după ce a înjurat-o de totului urât, a pretins 100 coroane pentru 1 kg de zahăr și 1/4 cafea. Altă forțare sau maltratare nu s-a întâmplat cu jidanul Rooz Jigmond.

Încă fiind ostașii la dughiană s-a lansat vestea între ei că d-șoarele de la curtea văduvei lui Kallay Emanuel le-au promis vin. S-au dus deci mai mulți acolo văzând vinul promis. Ele le-au dat la început ceva vin rău și puțin. Au pretins apoi să le deie vin bun, dar d-șoarele au deschis pivnița, iar ei (ostașii) au scos două buți (de vin) cam 340 litri de vin, din care a beut mai întreg satul. D-șoarelor însă nu li s-a întîmplat nimica.

Pe lângă hotarul satului se întinde pădurea contelui Károly, de unde fărcășenii în tot anul se prevedeau cu lemne. În anul acesta însă de la începutul verii nu au fost vânzătură de lemne și astfel cei mai mulți oameni au rămas fără lemne de iarnă.

Ostașii, reîntorcându-se de la oaste și vazând mizeria în care se află familiile lor; în cele mai multe locuințe era întreaga familia în boala spaniolă, care nu puteau rămâne în frig, astfel au fost siliți cu orice preț să se îngrijească de lemne, ori altă pădure nu este în apropiere.

Sunt însă toți aplicați toți a solvi paguba ce au produs.

Consiliul român comunal roagă cu toată onoarea și încrederea pe Consiliul român comitatens ca după cele expuse, convingându-se despre puțina vină a celor prinși și duși în Sătmar în nr. de 11, să exopereze eliberarea lor și pînă la pertractarea de investigare, care și așa numai în comună se va putea ținea, la care ei cu toții se vor prezenta, fiind cu toții în stare bună în comună.

D.C.M.S.

Notarul Consiliului ss indescifrabil

Crainic Vila         George Pop           Fănățan Mitru

Petru Hereg, președinte

 

 

   

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.