• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Februarie , 2023

Expoziţia „Bradul – Axis mundi-ul lumii tradiţionale”, o călătorie printre simboluri şi semnificaţii, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş

 Joi, 02 februarie 2023, zi de o mare însemnătate spirituală, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a găzduit vernisajul expoziției „Bradul - axis mundi-ul lumii tradiționale”. Acest eveniment, organizat de Consiliul Județean Maramureș, împreună cu Muzeul Județean Satu Mare, a adus în atenția publicului deosebite piese de patrimoniu de la trei muzee din ţară: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Muzeograf Oana Teremtuş
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş
Credit foto: Daniel Pop

Discursurile de deschidere au fost susținute de per­sonalități marcante ale mediului cultural, științific şi muzeal. Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, a susținut cuvântul de bun-venit oaspeților prezenți la vernisaj şi a moderat întreaga prelegere, în care conf. univ. dr. Delia Suiogan, Sorin Ilieș, consilier județean, Mihaela Grigorean, șef birou turism cultural al Muzeului Județean Satu Mare, Laura Melinda Tătăran, curatorul expoziției și muzeograf la Muzeul Județean Satu Mare au expus publicului participant mesajul expoziției şi frumoasele semnificații ale bradului. Bradul este un element-simbol, redat în diverse forme pe piese ceramice, pe cămăși şi spăcele, ouă încondeiate sau împistrite, lăzi de zestre, linguri şi alte obiecte cu specific tradițional din universul țăranului de odinioară.

„Una dintre cele mai interesante, interpelante şi pusă sub semnul interogaţiilor”, după cum a apreciat Mihaela Grigorean, şef birou turism cultural al Muzeului Judeţean Satu Mare, această expoziție oferă, prin multitudinea de semne şi simboluri, o călătorie în lumea mitică și magică a bradului. Ornamentarea obiectelor expuse cu elementul-simbol al bradului în cadrul expoziției „Bradul - axis mundi-ul lumii tradiționale” reflectă un simbolism profund al culturii populare. Cămășile și spăcelele, brodate cu „pana bradului”, erau purtate în momente deosebite din viață,  simbolizând legătura trainică şi sacră a omului cu natura. Blidele ornamentate cu același simbol capătă o valoare spirituală, fiindcă acestea erau folosite în momentele de ceremonial sau în cadrul  sărbătorilor. Lăzile de zestre, cu „pomul nunții” încrustat pe ele, sunt, totodată, un simbol al vigorii şi sănă­tății tinerilor însurăței.
La polul opus al acestui simbolism se află cel funerar, bradul fiind un element-simbol care însoțește sufletul celui plecat spre lumea de dincolo, reprezentând un semn al legăturii cu pământul și cu geneza acestuia.
„Această expoziție este una EXCELENTĂ, pentru că vorbește despre brad în toate contextele în care acesta poate fi pus. Bradul, aş putea spune, este arborele nostru dominant, în mitologie, în cre­dințe, în forme de raportare, el este, dacă ar fi să parafrazăm, bradul nostru cel de toate zilele. Bradul nu este doar arborele cosmic, un axis mundi, ci este cel care ne însoțește pe noi, oamenii, în toate momentele devenirii, transformărilor noastre, el este un dublet vegetal al umanului.
Această expo­ziție valorifică, în primul rând, această valență. Adică, la brad se închina copilul, înainte-vreme, pentru a primi numele. Tatăl avea această responsabilitate clară, cea de a alege bradul, fiindcă bradul devenea, pentru copilul, adultul, mai apoi bătrânul, însemnul său, elementul care spunea foarte multe despre devenirea sa. De asemenea, la nuntă se tăia vârful aceluiași brad, pentru că oamenii puneau semne, acest cult fiind încă bine păstrat în satele din Oltenia de nord. La înmormântare, se tăia același brad, de la baza acestuia, de la pământ, tulpina, din care se făcea o suliță, pentru că înainte-vreme nu era acest simbol funerar al crucii, ci era sulița. În vârful suliței se punea acel colac împletit sub forma păsării-suflet, pentru că, în acest vârf de brad venea să se odihnească sufletul transformat în pasăre, timp de 40 de zile, cât el trebuia încă să rămână pe acest pământ. Sicriul era realizat tot din brad, acel sicriu cu nouă ferești, prin care, pe o fereastră venea mâncarea, pe alta jeluirea celor dragi şi aşa mai departe. Devenea astfel casa, acasă, acea acasă care ne permitea de fapt să revenim, circular, în pământul – mumă care ne-a şi născut.
De asemenea, la brad se duceau mai ales cei care nu puteau coborî în sat, în contexte tot ritualice, la Paşti sau la Crăciun. Dacă nu puteau să vină să se spovedească, să ia anafură, să primească acea împărtășanie, aceasta se realiza la brad. Totodată, la brad se făceau tot felul de legături, acele fârtăţii (înfrăţiri). Aşadar, bradul este elementul care ne permite să ne redescoperim acea centralitate, el ne verticalizează, rădăcinile lui ne amintesc întotdeauna că aparţinem pământului. Există şi o serie de interdicții legate de brad: nu e bine să crească un brad în faţa casei, fiindcă aceasta va rămâne pustie. Nu plantăm niciodată brad, pentru că atunci când grosimea trunchiului va fi egală cu grosimea grumazului, moare omul, pentru că există această suprapunere totală între om şi arbore. Expoziția trebuie privită ca o continuitate de idei, pentru că transmite un mesaj”, a subliniat conf.univ. dr. Delia Suiogan.  
Astfel, aceste obiecte nu sunt simple piese de muzeu, ci reprezintă istorii, amintiri și tradiții transmise din generație în generație. Vizitatorul se poate conecta cu aceste povești prin intermediul lor și poate simți valoarea sacră a bradului care a însoțit oamenii de-a lungul vieții lor.
Laura Melinda Tătăran, curatorul expoziției şi muzeograf al Muzeului Judeţean Satu Mare, a mărturisit că ideea acestei expoziții a fost inspirată de o lucrare proprie din anii studenției, care trata această călătorie a bradului în lumea tradițională şi în riturile de trecere. „Prin această expoziție am vrut să transmit un mesaj şi tinerilor, nu doar lumii care participă frecvent la astfel de manifestări şi vizitează muzeele noastre. Trăim într-o lume în care circulă foarte repede informația, prin intermediul imaginilor, ne hrănim cu imagini de fapt, iar dacă nu avem o reprezentare a lucrurilor, nu ne dăm seama de ele, şi atunci ornamentica exact asta ne-a învățat să privim din ansamblu către un anumit element. Aceste lucruri am încercat şi eu să le aduc în această expoziție, creând diverse bannere cu simbolul bradului în toate formele sale, planșe care reprezintă atât simboluri, cât şi semnificațiile acestora, planșe care redau colinde, cântece pentru brad”, a declarat Laura Melinda Tătăran.
La finalul manifestării, elevi ai claselor a X-a și a XI-a de la Colegiul de Arte Baia Mare au susținut un recital ce a cuprins melodii instrumentale din folclorul maramu­reșean.
În acest spațiu, în care emoția se împletește cu cunoașterea și cu istoria, bradul devine un axis mundi, un punct central în jurul căruia se învârte lumea tradițională, un simbol al eternității, al începutului și al sfârșitului. Această expoziție îşi va spune povestea în sala de expoziții temporare a Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară până la 1 martie 2023, în Clădirea Pavilionară, str. Dealul Florilor, nr. 1.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.