• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 25 Iunie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 20 Mai , 2024

„E nevoie de mai puține ideologii și mai multă înțelegere pragmatică în ceea ce privește schimbările. Ne situăm într-o nouă realitate”

Publicăm continuarea interviului apărut în numărul trecut cu Excelența Sa, ambasadorul României în Cipru, Dan Mihalache. El are o celebră deja capacitate de a stârni dezbateri și provoca la analize. Dar, mai mult, judecând după reacțiile excelente pe care le-am primit (alea personale cu „ce faci, mai trăiești, mai scrii? nu se pun), se mișcă linii de gandire în Maramureș… (Dan Pârcălab)


Dan Pârcălab: Apropiindu-se alegerile europarlamentare, care sunt, evident, umbrite de cele locale, cum le vedeți la nivel național?

Dan Mihalache: Există o absență a dezbaterii politice. Partidele au hotărât, oarecum, să treacă marile obiective, marile proiecte legate de alegerile europarlamentare în umbra alegerilor locale. Eu înțeleg acest calcul politic. E vorba de voturi, de mobilizarea locală a primarilor, a președinților de consilii județene. Pe de altă parte, însă, nu mi se pare foarte în ordine să nu existe proiecte și opțiuni pentru alegerile europene, pentru că noi mergem într-un nou ciclu politic nu doar în ceea ce privește România, ci și în ceea ce vizează Uniunea Europeană. Cu o altă configurare a sistemului internațional, cu provocări multiple, la care România trebuie să dea un răspuns. Să nu fim ca o țară care așteaptă să vadă ce spune Bruxelles-ul, ce mai poate primi de la Bruxelles, ci ca un stat acționar al UE. Noi suntem membri ai UE, acționari, nu suntem niște amărâți care trebuie să ascultăm ce spune birocrația de la Bruxelles. Trebuie să avem propriile noastre răspunsuri la câteva teme mari ale UE, cum ar fi:

1.      Competitivitatea economică a Uniunii, care reprezintă viziunea noastră privind UE într-o eșafodaj geo-economic foarte complicat. Uniunea Europeană pierde teren în momentul de față în competiția geo-economică, care angajează China, Statele Unite, UE și riscă să devină un fel de „curte din spate” a SUA.

2.      Problemele care țin de securitate și de apărare. Este capabilă UE să își asigure propria securitate, apărarea? Sau va tremura toată ziua pentru că nu va ști ce pentru ce optează ceilalți membri?

3.      În ce privește competitivitatea economică, cât de departe mergem cu acest „Green deal”? Adică, ne dorim să fim în avangarda green deal-ului chiar cu riscul distrugerii competitivității noastre economice? Am explicat cetățenilor Uniunii ce se va întâmpla cu acest Green deal? Că mâine-poimâine o să ne spună că se scot centralele pe gaz din case sau o să se interzică tăierea lemnelor în pădure.

 

D.P.: Vi se pare că aceste lucruri au fost explicate sau sunt direct implementate?

D.M.: Eu cred că, până să fie implementate, trebuie să avem un punct de vedere și o poziție.

Trebuie să știm ce puncte de vedere există în România în ce privește politica de imigrație, de exemplu, este o altă mare temă. Pentru că, la un moment dat, va trebui să luăm acest taur de coarne, iar UE va fi necesar să se bazeze pe o politică coerentă în materie de migrație, care să îmbine nevoia de forță de muncă necesară din cauza declinului demografic cu un sistem de protecție a ceea ce înseamnă civilizația europeană și securitatea populației, a cetățenilor. Eu nu spun că trebuie procedat într-un anumit fel, susțin doar că România trebuie să aibă un punct de vedere. Aceste teme le-aș aborda, dar mai sunt și altele.

 

D.P.: V-ați referit doar la cele esențiale.

D.M.: Mai există raportul dintre democrația europeană și birocrația europeană. Putem noi să fim conduși doar de birocrația UE sau trebuie să întărim cumva democrația și factorul politic în UE? Ar trebui să existe o dezbatere generală, un punct de vedere despre valorile UE, să putem răspunde la întrebările: „care sunt valorile civilizației noastre?”, „cum apărăm valorile europene?”. Dorim să facem un transfer în Europa în direcția unei dictaturi a minorităților etnice, sexuale etc. sau nu. Ori ne apărăm valorile care ține de o cultură europeană, veche de secole. Sunt foarte multe lucruri care ar trebui discutate.

 

D.P.: Referitor la temele pe care le-ați enunțat, Europa este destul de clar divizată, țările abordează diferit chestiunea legată de Green deal, emigrație, relațiile cu China, de exemplu. La noi în România nu există acest gen de dezbateri, care sunt esențiale. Ele nu sunt exprimate, nu sunt prezentate cetățenilor, pentru ca ei să înțeleagă importanța lor. În schimb, spațiul informațional este ocupat de cu totul și cu totul alte lucruri. Sunt foarte puțini politicieni, experți, care vor să discute sau pot să explice coerent.

D.M.: Eu încă mai sper că următoarea perioadă ne va oferi prilejul de a aborda aceste probleme, măcar să le schițăm. E vorba, totuși, de a trimite un număr de oameni în Parlamentul European. Iar Parlamentul European va fi o entitate politică mult mai complicată, probabil mult mai fragmentată, mult mai diversificată și cu niște provocări europene cu care încă nu s-a confruntat. Cred că oamenii trebuie să știe problemele pe care le avem, care sunt pozițiile partidelor, ale celor care vor merge în Parlamentul European, nu doar faptul că au vrut să fie pe o listă electorală.

 

D.P.: Mulți dintre cei ce candidează sunt oameni care sunt deja acolo de minimum patru ani, dar ei nu au făcut în țară un schimb de idei, dezbateri largi pe teme europene, din păcate.

D.M.: Eu nu discut criteriul de selecție a partidelor. Pentru mine este o dezamăgire felul în care sunt construite listele partidelor. Criteriile îmi spun mai degrabă că partidele s-au orientat spre ideea de a da satisfacție diverselor grupări interne, organizații, decât de a înțelege că va trebui să aibă o echipă de bătălie politică pentru România în viitorul legislativ european. Dar nu vreau să mă exprim în chestiunea asta, doar pot să constat.

 

D.P.: Trecând de la europarlamentare la lucrurile care se întâmplă nu departe de dumneavoastră în Cipru, cum vedeți ultimele evoluții din Orient?

D.M.: E o chestiune foarte complicată. Nu-mi dau seama care va fi momentul final, dar e nevoie de o soluție rațională și nu știu dacă guvernul israelian e pregătit pentru a găsi o soluție. Oamenii încep să aibă - probabil și influențați de social media - fel de fel de reacții. Uitați-vă la revoltele din universitățile americane. Informația circulă, există un balans occidental între poziționarea față de Israel sau față de cei care sunt în Gaza. Toată povestea a devenit foarte complicată și acest conflict trebuie închis. Cred că, într-o zi sau alta, ar trebui să se termine și conflictul din Ucraina, pentru că amploarea lui nu face decât să antreneze o spirală care poate să devină, la un moment dat, impredictibilă. Trebuie să menținem o lume într-o stare de echilibru și pace și, în același timp, adaptând relațiile internaționale la o nouă realitate, pentru că altfel consecințele acestora pot fi impredictibile.


D.P.: Recent se vorbea, în zona franceză și în cea engleză, de trecerea economiilor la stare de război, lucruri care, evident, neliniștesc foarte mult oamenii.

D.M.: Este vorba de mai multe nivele de gândire aici. Una bazată pe o perspectivă mai degrabă ideologică, care poate să fie corectă, dar care opune lumea liberă, democratică împotriva autoritarismului. Ea poate să creeze, să ducă la un război. Nu știu dacă asta e soluția. Și există un alt nivel de gândire care înseamnă dialog, concesii, pentru că vor trebui făcute foarte multe.

 

D.P.: Diplomații ar trebui să intre în scenă.

D.M.: E nevoie de mai puține ideologii și de mai multă înțelegere pragmatică în ce privește schimbările în lume, care se întâmplă, cu sau fără voia noastră.

 

D.P.: După alegerile parlamentare din iarnă o să facem un interviu doar pe teme de politică externă.

D.M.: Adevărul e că ne situăm într-o nouă realitate. Cum s-a ajuns la această nouă realitate geo-politică, geo-economică, putem vorbi o zi întreagă. Trebuie ca statele și diplomații lor să dea un răspuns acestei realități. Nu putem să spunem că nu s-a întâmplat nimic, că suntem ca acum 20 de ani. E nevoie de o readaptare a politicilor și a pozițiilor la situația de azi. E valabil și pentru România. România a rămas la un discurs de acum 15 ani în ce privește politica externă și nu are răspunsuri privind noua situație internațională, din păcate.

 

D.P.: Vă mulțumesc pentru timpul acordat. Până când vor avea plăcerea să vă citească editorialul în săptămânal, câteva cuvinte pentru cititorii GAZETEI?

D.M.: Să citească în continuare ziarul, este o GAZETĂ de „rafinament și atitudine”, chiar n-am uitat și e perfect adevărat. Sincer, consider că e singurul săptămânal serios care a mai rămas pe piața presei scrise din România. Eu altul nu mai știu...

 

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.