• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 04 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 25 Septembrie , 2023

Dicționarul Centrului Artistic Baia Mare. Artiștii Contemporani (I)

Walter FRIEDRICH (I)
Născut în 13.07.1931,
Luduș (jud. Mureș) – decedat în 1996,
Baia Mare (Maramureș) / grafician, pictor şi educator român



Albumul monografic consacrat operei artistului băimărean contemporan Walter Friedrich (1931-1996) – editat în 2021 și lansat în ianuarie 2022 cu prilejul expoziției retrospective postume, prezentată la Galeria Hollósy din cadrul Centrului de Artă Contemporană «Colonia Pictorilor» din Baia Mare, a marcat, simbolic și restitutiv, două comemorări petrecute simultan atunci, în anul 2021 și în „calendarul jubiliar 125” al Centrului Artistic Baia Mare: nouă decenii de la nașterea artistului și, respectiv, un sfert de veac de la trecerea artistului în istorie. Cu acel prilej, ne întâlneam cu o contextualitate bogată, trasată prin intersectarea unor repere simbolice ce veneau să focalizeze perspectiva integratoare, de readucere în actualitate a operei unuia dintre cei mai consistenți creatori care au modelat vectorii evolutivi ai Centrului Artistic Baia Mare în anii postbelici ai epocii sale contemporane.
S-a născut la 13 iulie 1931, în orașul mureșean Luduș. După parcurgerea învățământului liceal la Târgu Mureș, și-a săvârșit educația profesională academică inițial la București (Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu», 1952-1953), apoi la Cluj-Napoca (Ins­ti­tutul de Arte Plastice «Ion Andreescu», secția pictură, 1953-1957), sub îndrumările și mentoratul lui Teodor Harșia și Gábor Miklossy.
După absolvire, prin repartiție guvernamentală, se sta­bi­lește în Valea Jiului, la Pe­troșani, alăturându-se unui grup de tineri absolvenți care aveau să constituie și să activeze în Cercul creativ din Petroșani (sub denumirea inițială de grup «Arta pentru mineri»): József Mátyás, Silviu Băiaș, Iosif Tellamnn, Ervin Nagy, Béla Szilágy, Elena Bianu, etc.
După o primă experiență băimăreană de colonist temporar petrecută în 1954 (cumva inițiatic), în cadrul coloniei studențești de vară organizată pentru cursanții clujeni ai Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, Friedrich Walter se „naturalizează” la Baia Mare în 1963 (la sugestia și cu sprijinul lui Gheza Vida), dobândește calitatea de membru al Filialei Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici (prin transfer, după primirea prealabilă în U.A.P.R., în 1962), iar apoi, de-a lungul restului vieții și carierei sale artistice, devine exponent marcant al comunității profesioniste creative a Centrului Artistic Baia Mare.
Schițând liniile de contur și bornele de marcaj pentru punerea operei lui Friedrich Walter în contextualitatea „globală” a patrimoniului Centrului Artistic Baia Mare, avem de observat că această operă, consacrată în primul rând artelor grafice (cu precădere de reproducere – gravură în lemn, linoleum, mai rar în metal, dar și de șevalet – desene în creion, tuș, pastel, creioane colorate), îl așază pe artist într-o poziție de prim plan în seria istorică lungă (de peste un veac și un sfert) a graficii băimărene: începând cu reperul inițiatic din 1896-1897 reprezentat de ilustrații pentru volumul de versuri al poetului Kiss Jószef  (create de Simon Hollósy, Károly Ferenczy, Béla Grünwald, István Réti și János Thorma).
Apoi prin personalități emblematice care au marcat fiecare sec­vență majoră a evoluției artei băimărene precum, printre mulți alții, Lajos Márk (1867-1940), József Fränkel – Faragó (1866-1906), Emil Pottner (1872-1942), Sándor Galimberti (1883-1915), Viktor Belányi (1877-1955), Eugen Pascu (1895-1948), Valer Ferenczy (1885-1954), Gizella Dömötör (1894-1984), Hugo Mund (1892-1961), Vilmos Aba Novák (1894-1941), Károly Patkó (1895-1941), Marcel Olinescu (1896-1992), Vincent Korda (1897-1979), István Boldizsár (1897-1984), Petre Abrudan (1907-1979), Géza P. Kováts (1908-1956), Géza Balla (1909-1941), Szilárd Iván (1912-1988), Vasile Kazar (1913-1998), Paul Erdős (1916-1987), Zoltán Bitay (1931-2021), Ida Mayer – Grumaz (1936-2000), Vasile Jurje (1936), Andrei Damaschin Ivăneanu (1936), Vasile Nașcu (1937), Nicolae Apostol (1939), László Paulovics (1940), Mihai Olos (1940-2015), Dan Erceanu (1943-2021), András Szántó (1946), Gheorghe Crăciun (1946), Alexandru Szabó (1947-2020),  Christian Stroe (1955), Ioan A. Negrean (1954), Laura Ghinea (1977), Mihai Ciplea (1984).
Înseriată într-o companie pe-atât de selectă și de diversă, creația grafică a lui Friedrich Walter relevă, pe de altă parte – privind- o din perspectiva retrospectivă a acelui secol și un sfert de posteritate băimăreană, afilierea, solidă și puternic persona­lizată, la succesiunile/ suprapunerile convergente ale „expre­sio­nimelor băimărene” izvodite, în timp, pe filiera Sándor Ziffer (1880-1962) – Tibor Bor­omisza (1880-1960) – Stanislas Stückgold (1868-1933) – Eugen Pascu – David Jándi (1893-1944) – Géza P. Kováts – Petre Abrudan – Gheza Vida (1913-1980) – József Balla (1910-1991). În ordine biografică, Friedrich Walter aparține „generației ̕50” a artelor românești din veacul al XX-lea (debutul expozițonal petrecându-se la Ti­mișoara, în 1958). În contextul băimărean, creația lui Friedrich Walter se integrează în procesele revitalizatoare post-proletcultiste și de înnoire estetică proeuropeană pe care le-au generat exponenții „generației 1965” – Mihai Olos, Ilie Cămărășan (1940-1998), Nicolae Apostol, Valentina Boștină (1940-1994).
 

Etapele creației și arhiva artistului
 

Cuprinderea globală a creației lui Friedrich Walter (prin lucrări referențiale, dublate de un masiv portofoliul de proiecte de concept și schițe/ note de documentare), ne stă astăzi la îndemână datorită osârdiei (mereu mai rară, din păcate, în anii din urmă), cu care familia legatară a moștenirii operei artistului (fiul Friedrich Walter junior și soția Cristina) s-a îngrijit de păstrarea compactă a arhivei de autor (plăci de gravură xilo, lino și metal; monotipii și lucrări finite în tuș; tiraje de autor antume și tiraje postume; proiecte compoziționale pregătitoare, schițe de documentare și de concept compozițional, plus un consistent fond documentar și memorial care, toate împreună, depășesc 800 poziții de inventar). Practic această arhivă constituie baza de selecție a portofoliului albumui publicat în 2021/2022.
Întregul inventar acoperă ecartul temporal 1953-1995, adică refe­rințele unui parcurs de 43 de ani, dintre 6 ani calendaristici (4 universitari: 1953/1957) aparțin studiilor academice, carierei pro­fe­sionale creative propriu-zise revenindu-i ceilalți 37 de ani.
Așadar, o viață și o carieră consistente, cu o durată medie (întreruptă prematur, totuși, în momentul deplinei maturități creatoare la vârsta de 65 de ani), care a traversat secvențele istoriei contradictorii și tulburate – uneori dramatic – ale celei de a doua jumătăți a veacului al XX-lea – de la tragicele împrejurări ale războiului mondial la „naivii ani neoliberali” ai romantismul noului capitalism (1990-1996), trecând prin constrângerile „obsedantului deceniu”, apoi prin exercițiul realismului socialist „victorios la orașe și sate” (1960-1965), experimentând anii pre­lungiți și productivi ai efemerei „dezghețări ideologice” (1965-1979), ținând piept undelor șocului „tezelor de la Mangalia” (1971-1973), iar mai apoi rezistând creativ la impactul coroziv al crizei finale a „vechiului regim” (1980-1989).
 




 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.