Dialoguri virtuale / Viitorul pe care îl trăim (ultima parte)

Întrebare: Întorcându-ne la ecuația energetică, Europa a gândit pașii spre reziliență abia după februarie 2022; anterior, cum am explicat, politica energetică a viitorului – creșterea ponderii energiei verzi – a fost gândită în termeni de prevenire a schimbărilor climatice, chiar dacă o atare politică nu era corelată și cu o capacitate corespunzătoare a industriei europene de a o susține. Tranziția către diversificarea surselor de producere a energiei, înlocuirea fosilelor cu regenerabile într-un ritm accelerat este nu doar un deziderat ambițios, ci și o etapă generatoare de vulnerabilități. Iar vulnerabilitățile nu fac casă bună cu amenințările, pentru că vor contribui împreună la riscuri în creștere.

Răspuns: Când vine vorba de riscuri, unii se uită doar spre amenințări și „mătură” vulnerabilitățile sub preș pe de-o parte, iar pe de altă parte se fac că nu observă că orice risc implică și unele oportunități – este exact modul în care Guvernul României, în speță Ministerul Energiei ca generator al politicilor noastre energetice, preferă să vadă tabloul actual.

Întrebare: De fapt, simțim cu toții că, la o adică, România, spre deosebire de Polonia, Cehia sau Statele Baltice, ba chiar și spre deosebire de Ucraina, nu este capabilă să conceapă un plan serios „antirăzboi”; nu are nici cu cine, nu are nici cu ce, este dependentă de NATO.

Răspuns: „În cazul în care avem de a face cu o strategie deliberată de distrugere a infrastructurii energetice, sistemele centralizate mari de producție și distribuție a energiei constituie o vulnerabilitate. (…) Atunci când ești atacat, un sistem energetic cu generare distribuită te poate ajuta să câștigi timp. Să reziști până când vine ajutorul aliaților, să supraviețuiești o perioadă. Însă, dacă vorbim despre ostilități prelungite, nici generarea distribuită nu te salvează la infinit. Adică, ea îți crește șansele de supraviețuire sau de a putea continua să funcționezi o perioadă, ca să te regrupezi, să te întărești sau să primești ajutoare până la următorul atac aerian. În România, avem deja în desfășurare acest proces (tranziția de la un sistem centralizat la unul descentralizat de producere a energiei electrice), adică se construiesc proiecte de generare distribuită pentru obiective industriale și comerciale.