Dialoguri virtuale/ O lege interesantă

Întrebare: Legea dării în plată trebuie privită independent în contextul legislativ românesc? Este o ini­ția­tivă insolită a unor parlamentari?
Răspuns: Legea dării în plată trebuie privită în ansamblul unui pachet legislativ alături de legea insolenței persoanelor fizice şi codul fiscal. Reprezintă un cumul de legi care vine în întâmpinarea nevoilor românilor şi de la început trebuie să subliniem că nu este singulară în această lume. Se aplică şi în alte țări din Uniunea Europeană.

Î.: Cine beneficiază de prevederile Legii 77/2016?
R.: Toți debitorii care au probleme la rambursarea creditului ipotecar pot începe demersurile pentru darea în plată, respectiv:
- debitorii care au imobilul deja executat de bancă, dar au în continuare veniturile grevate de rate către bancă;  
- debitorii al căror credit este în derulare, dar clientul se vede în imposibilitatea de a achita în con­­tinuare ratele.

Î.: Care sunt limitele legii?
R.: Legea nr. 77 din 2016, ca orice lege, are limitări de aplicabilitate şi reprezintă una din mult discutatele şi disputatele amendamente când legea a fost supusă dezbaterii publice:
- nu se aplică programului Prima Casă;  
- plafonul creditelor care intră sub incidența acestui act normativ este de  250.000 de euro;
- legea se aplică şi celor care sunt în proces de executare silită.

Î.: Cine intră sub incidența legii?
R.: Intră sub incidența legii toți cei care într-o formă sau alta au concurat la obținerea creditului, respectiv:
- codebitorii;
- garanții ipotecari;
- persoanele fizice care au garantat cu imobile proprii datorii ale unor persoane juridice.

Î.: Ce trebuie să dovedești băncii în momentul notificării băncii?
R.: Sunt răspunsuri care în mod normal au fost discutate în momentul depunerii cererii de credit, respectiv:
- împrumutul a fost contractat pentru construirea/ amenajarea/ reabilitarea unui imobil cu destinația de locuință;
- creditul a fost garantat cel puțin cu o locuință.