Dialoguri virtuale / Economia colaborativă (a patra parte)

Întrebare: Dați exemple de zone în care economia colaborativă prosperă?

Răspuns: În Australia există o aplicație numită Yume, care permite distribuitorilor de alimente – restaurante, cafenele, firme de catering – să vândă sau să doneze alimente care în mod normal ar fi fost aruncate. Un alt exemplu al economiei colaborative există în oferta orașului Seattle, care deţine mai multe biblioteci de instrumente comunitare sau biblioteci de lucruri.

Întrebare: Este nevoie de reglementări pentru protejarea consumatorilor?

Răspuns: Într-o rezoluţie adoptată pe 15 iunie 2017, Parlamentul European subliniază necesitatea unei strategii europene care să garanteze respectarea drepturilor participanţilor la economia colaborativă.

„UE ar trebui să valorifice întregul potențial al economiei colaborative, asigurând în același timp competiția corectă, drepturile muncitorilor și respectarea impozitelor”, spune raportul.

Întrebare: Toate platformele caută să genereze profit?

Răspuns: Fiecare tranzacţie implică trei părţi: consumatorul care plăteşte serviciul, furnizorul care primeşte venitul şi platforma care îi ajută să se găsească unul pe altul, care ia un comision pe plată. Cu toate acestea, nu toate platformele caută să genereze profit. Unele se bazează, de exemplu, pe contribuțiile voluntare ale utilizatorilor. Acesta este cazul Wikipedia, cea mai mare enciclopedie din lume, cu aproape 5,4 milioane de articole în limba engleză. Succesul acestor platforme prezintă noi provocări pentru drepturile celor care participă la acest sistem economic.

Întrebare: Care este situația din Europa?

Răspuns: În România, 20% din populație a folosit produsele şi serviciile oferite de economia colaborativă. Conform datelor publicate de Parlamentul European, Franța este țara în care cei mai mulţi oameni (36%) utilizează serviciile şi produsele oferite de economia colaborativă. Locul al doilea este ocupat de Irlanda, cu 35%, iar pe poziția a treia se află Letonia şi Croația (ambele cu o proporție de 24%). Pe următoarele trei locuri, cu 20% proporție de folosire a ceea ce poartă numele de sharing economy, se situează Germania, Estonia şi România.

În 2015, Airbnb avea înregistrați pe platforma sa operatori din 34.000 de orașe localizate în 190 de țări, iar valoarea sa de piață era în luna iunie 2015 de 25 de miliarde de dolari.

Platforma Uber, care oferă servicii de transport și a fost înființată în 2009, avea în mai 2015 o valoare de piață de 50 miliarde dolari.