Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii


Dialoguri virtuale. Droguri, bani şi puțină istorie
(a doua parte parte)
Întrebare: Imperiile care domină sau încearcă să domine la un moment dat lumea, lume în permanentă extincție, vor să dirijeze tot ce-i palpabil şi mai nou şi nepalpabil în societate?!
Răspuns: Să amintim înființarea a două companii: Compania olandeză şi cam în acelaşi timp engleză a Indiilor de est, secolul XVII, la care devin nu numai participanți la afacere, ci şi inițiatori, organizatori, acționari, germenii concreți ai EF.
Î.: Lupta pentru supremația comerțului cu droguri a început cu războaie?!
R.: Să începem cu cele două războaie ale opiului din China, Primul 1829 – 1842, al Doilea 1856 – 1860. Europenii, inițiatorii războaielor, erau în conflict cu o țară imensă ca teritoriu, China, suficient de dezvoltată din punct de vedere economic, dar slab dotată din punct de vedere militar. Dinastia conducătoare a acelei perioade, conștientă de incapacitatea ei de apărare, s-a simțit obligată să-şi deschidă granițele față de invazia de mărfuri venite din occident, respectiv comerțul liber, pentru a se dota militar, prin importul de armament.
China a permis ca opiul realizat ieftin în India să intre în țară și prin aceasta premergătorii EF au reușit să inunde China cu opiu, morfină, heroină, astfel că o treime din populația Chinei a devenit dependentă de consumul de opiu. S-a realizat o afacere uriașă, astfel că EF, cu banii strânși, a reușit să cumpere inclusiv guverne.
Î.: Pe lângă India, locația inițială a producerii opiului au apărut şi alte zone de producție?
R.: Condițiile militare, economice şi conjuncturale, inclusiv războiul din Vietnam, a creat posibilitatea înființării unor culturi vaste de opiu în triunghiul Burma, Laos şi, parţial, China.
Î.: Cum s-a ajuns în această situație?
R.: Se cunoaște istoria războiului civil din China. Era războiul dintre Mao Zedong ( 1893 – 1976 ), cu armata lui „roşie” şi Ciang Kai-Shek (1887 – 1975 ) comandantul Kuomintang (formațiune politică naționalistă, primul partid politic chinez, după model occidental, fondat în 1921). Mao Zedong a reuşit să rupă în două Kuomintang-ul, o parte din trupe a fugit în Formoza, Taivanul de astăzi şi a format guvernul civil al Republicii chineze, cealaltă parte a trupelor a rămas izolată în zona sudică a Chinei, respectiv în triunghiul: Burma, Laos şi China de sud.





