Dialoguri virtuale / Despre luptă și profit

Întrebare: Se cunoaşte că, încă din antichitate, războinicii chi­nezi erau educaţi ca, înainte de purtarea unui război, să simu­leze  care să fie modalitățile de purtare a luptelor în funcție de adversar. Cunoscând elasticitatea științelor economice de a se adapta la provocările me­diu­lui exogen, cum s-a adaptat la războiul economic actual ca­re are în centru lupta pentru pro­­fit, cu urmări similare răz­bo­iului real: sânge, moarte, durere etc.?
Răspuns: Încă din anii deceniu­lui opt al secolului trecut, în principalele şcoli academice din lume, s-a introdus disciplina Simulări manageriale și jocuri de conducere. Această materie îi pregătește pe studenți să vi­nă (fără pierderi materiale) cu soluții la atacurile unor firme virtuale. Disciplina este cuprin­să şi în programa analitică a Aca­demiei de Studii Economice din București, dar nu numai.

Î.: Actualitatea temei este re­liefată şi de un articol din Financial Times: „Companiile trebuie să fie pregătite pentru contracararea agresiunilor comise de state”. Care este ideea de bază a articolului?
R.: Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situații de criză, care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor şi recomandă participarea companiilor la exercițiile militare astfel încât să se prindă modalitățile de contracarare a riscurilor.

Î.: Ce a determinat această urgență şi care este motivarea ei?
R.: „Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forțele armate ale altei țări este un alt aspect. Companiile sunt acum o țintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situații. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de amenințări, atunci com­ponentele industriei trebu­ie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw.