Deficitul bugetar al României este cel mai mare din UE

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, în timp ce și-a asumat un plan fiscal de reducere a deficitului la 7% în 2025. Comisia Europeană se pregătea să declanșeze sancțiuni împotriva României pentru nerespectarea țintelor fiscale, dar publicația Bloomberg scrie că s-ar pregăti un răgaz în cazul acestor sancțiuni.

În ceea ce privește deficitul bugetar, se discută din nou despre reduceri de cheltuieli în aparatul bugetar și despre majorarea taxelor, însă mai multe voci din mediul privat au atras atenția asupra deficitului de încasare a TVA.

România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, pierzând 30,6% din veniturile aferente acestei taxe, conform unui raport Forvis Mazars pe baza datelor Comisiei Europene.

La polul opus, cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în 2022 în Cipru (-0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,6%). După România, cu un deficit de 30,6%, cele mai mari deficite de colectare au fost înregistrate în Malta (25,9%) și Slovacia (14,6%).

Zilele acestea au continuat discuțiile partidelor pentru măsurile fiscale care vor duce la reducerea deficitului bugetar.

Reprezentanții partidelor au venit cu o serie de măsuri fiscale, aproape în integralitate prin creșteri de taxe, potrivit informațiilor furnizate de publicațiile financiare. În acest context, este greu de crezut că partidele politice vor ajunge rapid la un consens. Majoritatea soluțiilor vehiculate implică creșteri semnificative de taxe și impozite, dar și privatizări importante.

Printre măsurile discutate, este cea a PSD, care vrea impozit progresiv, începând cu 1 ianuarie 2026.

A fost propusă, de asemenea, introducerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei lunar. Reprezentanții PSD s-au opus introducerii acestor măsuri, iar cei ai USR au venit cu unele observații.

 Altă măsură pentru îndestularea bugetului ar fi o taxă de solidaritate de 16% pentru veniturile nete ce depășesc 10.000 de lei, care ar urma să se aplice până la finalul anului 2025.

Creșterea impozitului pe dividende la 16% și menținerea impozitului pe profit la 19% sunt alte soluții avansate de grupul de lucru.

Este avută în vedere creșterea accizelor cu 20%, cu excepția celor pentru benzină și motorină, precum și majorarea TVA, atât pentru sectorul HoReCa, unde ar putea ajunge la 19%, cât și în general, de la 19% la 21%, iar cota redusă de TVA de la 9% la 12%.

Se mai discută impozitarea jocurilor de noroc, eliminarea facilităților fiscale pentru baruri și cluburi de noapte, precum și supra-accizarea bijuteriilor de lux și a mașinilor scumpe. Pe lângă măsurile fiscale, aleșii discută listarea la bursă și privatizarea unor companii de stat majore, precum Hidroelectrica, Salrom, Romgaz sau Nuclearelectrica.

USR și PNL susțin eliminarea facilităților fiscale pentru persoanele care au atât contract de muncă, cât și venituri din drepturi de autor, propunând includerea acestora în sistemul de plată CAS și CASS, la nivelul a 6, 12 și 24 de salarii minime. Negocierile pentru identificarea unor soluții echilibrate, care să asigure stabilitatea financiară, continuă.

Printre cei care au ieșit cu declarații publice față de situația economică a României se numără economiști, oficiali ai băncilor. Într-o rară ieșire publică, economistul-șef al BNR a explicat câteva reguli pe care politicienii români le-au încălcat de-a lungul timpului. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale: „Primul: a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma. Al doilea: nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea. Al treilea: să nu crești pensiile mai rapid decât cresc salariile din care pensiile sunt finanțate. Şi al patrulea: a nu finanța cheltuieli permanente, gen salarii sau pensii din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Acestea patru ar trebui să le ştie orice absolvent de facultate economică”.

Problemele economice ale țării au atras critici, iar România a ajuns să fie comparată cu țări precum Columbia și Panama din perspectiva datoriei publice, spun unii economiști.

Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR: „Suntem între ciocan și nicovală. Se vorbește tot timpul de tăieri de cheltuieli. Dar în jur de 90% din veniturile fiscale merg pe cheltuieli foarte rigide: salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzile. Asta e principala problemă a ajustării fiscale”.

Ionuţ Dumitru, economist: „Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb. Dacă ne uităm pe cifre, după niciun fel de date, nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari. Ci percepem că plătim mult raportat la calitatea proastă a serviciilor pe care le primim”.

Tot economiștii au atras atenția că adoptarea unui set de măsuri fiscale va duce la încetinirea creșterii economice.

Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că „România are un deficit care nu este sustenabil” și a garantat seriozitate pentru români și mediul financiar. „Ceea ce vreau să le transmit și românilor și mai ales mediului financiar este că suntem serioși. Adică suntem conștienți de faptul că România are un deficit care nu este sustenabil în acest moment și că suntem serioși atât în reducerea deficitului, cât și în relația cu Comisia Europeană și în relația cu mediul financiar, cu investitorii”, a spus șeful statului, în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului, susținută la Palatul Cotroceni.