• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 21 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 8 Iulie , 2024

Convorbiri culturale, Petrova, 2024 - ediția a XXXVIII

Ediția din acest an a „Convorbirilor culturale”, desfășurată la câteva zile după alegerile locale și europarlamentare, s-a bucurat de o contribuție substanțială a colaboratorilor statornici și fideli ai evenimentului prin care petrovenii îl cinstesc, de mai multe decenii, pe Voievodul Limbii Române, poetul național Mihai Eminescu, de două ori pe an: de 15 ianuarie și de 15 iunie.

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului l-a delegat, ca mesager, pe directorul Centrului Cultural-Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, preot Ioan Dan Sidău, care a adus binecuvântarea și aprecierile PS Iustin.

Din partea Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a participat subsemnatul, autorul acestor rânduri, iar din partea Muzeului Maramureșean Sighetu Marmației a fost prezent cercetătorul Dr. Ioan Boroica, care a prezentat o lucrare despre cărturarul maramureșean Laurențiu Mihalyi, contemporan cu Mihai Eminescu.

Uniunea Scriitorilor din România, reprezentanța Maramureș, l-a delegat pe scriitorul Gavril Ciuban care, între altele, a și înmânat poetului Ion Petrovai, președintele Cenaclului „Mihai Eminescu” Petrova, o diplomă aniversară cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, gest  certificat și onorat de către președintele acesteia, poetul Gheorghe Pârja.

Preotul Vancea Gavriș de la Săliștea de Sus a adus un mesaj din partea Asociației „Bogdan-Dragoș a Urmașilor Nobilimii Maramureșene”, care i-a înmânat, de asemenea, domnului profesor Dr. Ion Petrovai, placheta „Cinstea mireștenilor”, „în semn de recunoștință din partea localității Dragomirești”, a domnului primar reales, Vasile Țiplea.

Generalul Dr. Alexandru Leordean, președintele Asociației „Fiii Leordinei” ne-a prezentat comunicarea „Mihai Eminescu - despre relația românilor cu rușii”, precum și cartea „Itinerariile absolvenților promoției 1969 a Liceului Militar <<Dimitrie Cantemir>> Breaza”, dar și ca redactor al cărții semnată de către Dr. Ion Petrovai, „Petrova Maramureșului în documente, date și imagini”, apărută la editura Țara Maramureșului, Petrova, lansată acum și dăruită tuturor participanților. Dl. general a mai afirmat: „Cartea lui Ion Petrovai este o continuare a lucrării lui Alexandru Filipașcu. Tipăritura este încă o dovadă că familia Ion și Măricuța Petrovai tot mai îndrăznește să scrie și să publice, deși sunt la pensie, ca profesori.

Imaginile din lucrare sunt o carte în sine. Doamne ajută ca-n „Grupul de la Petrova” să ne întâlnim și cu alte cărți.

Intelectualul Lazăr Năsui, din localitatea Vișeul de Jos, ne-a prezentat lucrarea despre „Mitul Zburătorului în poezia lui Mihai Eminescu”.

Prof. univ. Dr. Ștefan Marinca, un cercetător de talie mondială, dar și un reprezentant de seamă al autointitulatului „Grup de la Petrova”,a vorbit despre cartea ziaristei băimărene Viorica Pârja, „Spectacolul inteligenței umane”, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2024, în care este intervievat și Domnia Sa.

Editorul Artur Châlnicean din Arad ne-a prezentat cartea lui Sergiu Ciocârlan - „Menirea poporului român”, apărută la Editura Icona, pe care o conduce, fiindu-i recunoscător că i-a fost invitat la acest eveniment, dlui arhitect Dorel Cordoș.

Prof. Măricuța Petrovai ne-a vorbit, cu mult suflet, despre volumul aniversar închinat marelui arhitect Dorel Cordoș,un continuator „de geniu” al arhitecturii bisericești maramureșene, apărut prin purtarea de grijă a Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.   

Uniunea Artiștilor Plastici din România a fost reprezentată de sculptorul Ioan Pop Vereta și de pictorul Ioan Borlean, amândoi membri ai „Grupului de la Petrova”, exprimându-și dorința ca autoritățile locale să amenajeze un spațiu expozițional în care și Domniile lor să poată expune lucrări ale artiștilor plastici, ca membri ai Grupului „Bunavestire” din Negrești-Oaș, o instituție culturală de prestigiu, cam de aceeași vârstă cu Cenaclul „Mihai Eminescu” din Petrova.

Manifestările au debutat sâmbătă, 15 iunie 2024, la Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, cu o expoziție intitulată „Umbre pe pânza vremii”, cu imagini din arhiva instituției, prezentată de profesor documentarist Maria Leordean și bibliotecara comunală Mihaela Pop.

Toți participanții s-au deplasat, apoi, la Parohia Petrova I Susani unde, de la ora 12.00, s-a oficiat un „memento mori”, un parastas de pomenire a lui Mihai Eminescu, a prof. univ. Dr. Gheorghe Bilașcu, precum și a tuturor cenacliștilor care nu mai sunt printre noi. Soborul de preoți a fost alcătuit din preotul paroh Petru Florin Pop și preoții Vancea Gavriș și Ilie Savu.

Ședința de cenaclu a continuat la Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, unde invitații și organizatorii au luat cuvântul, pe rând, iar în preambul a luat cuvântul, tot Lazăr Năsui, întrebându-se retoric de ce oare oameni ca Ștefan Marinca și Dorel Cordoș nu au loc în Academia Română? Dl.arhitect Dorel Cordoș s-a confesat, spunând că este fericit și recunoscător Maramureșului pentru că, împreună cu Ioan Pop Vereta, cu mulți ani în urmă, l-au cercetat pe marele meșter constructor Gavrilă Hotico Herenta, care l-a ajutat să se apropie de arhitectura populară vernaculară a bisericilor de lemn din Maramureș.

Economistul clujean Vasile Bilașcu, cenaclist din prima generație, creator de versuri, a ținut să precizeze că se bucură să constate că cenaclul merge înainte, că mai trăiește.

Profesorul Simion Iuga din Săliștea de Sus a subliniat faptul că la Petrova se simte precum se simt și petrovenii la Săliștea de Sus. Pictorul Ioan Borlean a arătat că este o plăcere să participe la manifestările petrovene și s-a declarat recunoscător că face parte din „Grupul de la Petrova”.

Preotul-poet Vasile Luțai a reținut atenția celor prezenți, arătând cum a fost descoperită poezia „Stele-n cer” și câte a pătimit poetul nostru national, pe acest pământ, mai ales la sfârșitul vieții sale zbuciumate.

Pe de altă parte, Dr. Ioan Boroica a opinat că este important să se facă ce se face aici la Petrova, pentru că nu-i ușor să realizezi așa ceva și că domnului Ion Petrovai i se potrivește supranumele de „omul-instituție”.

Prof. Mihaela-Cristina Gherheș, la solicitarea moderatorului, a precizat: „Eu sunt de multă vreme aproape de „instituția” Ion Petrovai. Colegele mele l-au asociat, tot timpul, pe profesorul Ion Petrovai cu Petrova și cu Eminescu. Țin să-i mulțumesc foarte mult!”.

Medicul clujean Ion Gheorghe Petrovai, cenaclist din a doua generație a cenaclului petrovean, s-a confesat, zicând: „La Cluj-Napoca, într-o manifestare științifică, am afirmat că părinții mei, profesori fiind, nu știu cu ce mă ocup eu. Le spun acum, că eu mă ocup să ajut România să iasă din starea în care află și mă preocupă, mai ales, viitorul, așa cum l-a preocupat și pe Eminescu, la vremea lui…eu și echipa mea de inovatori facem lucruri care nu se văd acum, dar stau la baza viitorului”.

Ca o concluzie, dl Ștefan Marinca a ținut să mai puncteze: „Fiecare dezbatere trebuie prelungită cu ample explicații și lămuriri. E greu să faci mult, e mult mai greu decât să vorbești”. 

Bucuros de cele constatate, dl arhitect Dorel Cordoș a ținut să sublinieze, la rândul său: „Grupul de la Petrova este un fapt și rezistă!”. În aceeași notă festivă, artistul plastic Ioan Pop Vereta i-a invitat pe cei prezenți să viziteze expoziția de la Palatul Episcopal „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighetul Marmației și  după vizită să se realizeze o dezbatere pe teme de artă vizuală, pornind de la exponatele de acolo.

Pe de altă parte, poetul inconfundabil, Gavril Ciuban din Vișeul de Sus, după ce a rostit un poem din creația proprie, închinat lui Mihai Eminescu, s-a întrebat retoric: „Cine rămâne, oare, după  noi, elevii de acum câteva decenii?”.

Preotul Vancea Gavriș a mulțumit gazdelor pentru că l-au primit printre ei, spunând: „Eu personal, sunt mândru că m-ați primit printre Dvs. Săliștenii și petrovenii merg mai departe, urmând povețele academicianului defunct, Alexandru Surdu.

Manifestările au continuat la Pensiunea „Răstoaca” unde, patronul Marius Marinca, un Mecena al evenimentelor culturale locale, s-a întrecut pe sine în ofertă, confirmând ospitalitatea proverbială a petrovenilor și de data aceasta. 

 

Notă: arhitectul Dorel Cordoș și sculptorul Ioan Pop Vereta s-au străduit, ca la acest praznic cultural petrovean, să fie ridicată și troița de andezit, proiectată de familia Ion și Măricuța Petrovai, în semn de omagiu pentru oamenii de seamă din familia Petrovai de Dolha și de Petrova .   

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.