Colțu̕ meu / Un nou conflict, un nou război

Iranul este din nou în centrul atenției mondiale. Din motive militare. Dar situația de acum este o urmare a situației de mai de mult. Republica Islamică Iran, până în 1935 cunoscută internațional ca Persia, este o țară în Asia de sud-vest, situată între coasta de nord-est a Golfului Persic și coasta sudică a Mării Caspice. Din anul 1949, sunt folosite atât numele de „Persia”, cât și de „Iran”. „Iran” este utilizat între funcționari și în contextul politic-statal. Numele „Iran” este înrudit cu cuvântul „arian” și înseamnă „teren de aur”.

După Al Doilea Război Mondial, se modernizează structurile economice, sociale și politice și începe euro­penizarea instituțiilor. Mișcările antiguvernamentale laice, dar îndeosebi religioase din 1978, duc la părăsirea țării, în 1979, a șahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, aliat fidel al SUA. Puterea a fost preluată de către Consiliul Revoluționar Islamic, în frunte cu ayatollahul Ruhollah Kho­meiny. Noua Constituție transformă Iranul într-un stat confesional islamic. Vechea dispută de frontieră în zona râului Șatt-el Arab servește, în septembrie 1980, Irakului ca pretext pentru a ataca Iranul (Saddam Husein, conducătorul Irakului, dorind să anexeze regiunea iraniană, Kuzestan). Îndelungatul conflict dintre cele două state (1980-1988) se soldează cu grele pierderi în oameni și impresionante distrugeri materiale. Epuizanta confruntare se încheie în august 1988, prin acceptarea de către Iran a unei Rezoluții a Consiliului de Securitate al O.N.U. Criza ostaticilor amba­sadei SUA din Teheran (1979-1981) duce la ruperea relațiilor diplomatice americano-iraniene. După moart­ea imamului Khomeiny (3 iunie 1989), persoanele care s-au succedat la conducerea Iranului au continuat și continuă politica de dis­tan­țare față de statele occidentale și de sprijinire a mișcărilor islamice militante din lume.

Iranul este frământat repetat de largi mișcări de proteste antiguvernamentale, pe fondul înrăutățirii nivelului de trai a populației, conducerea țării fiind acuzată, printre altele, de corupție.

Pe parcursul anilor, sta­tele occidentale au trecut la sancțiuni economice și politice împotriva Iranului, fiind acuzată de încurajarea terorismului, sancțiuni care au avut un efect invers decât cel așteptat, ei fiind obligați să-și asigure produsele din producție internă, efect al cercetării științifice proprii, cer­cetare care a cunoscut o dezvoltare impresionantă, inclusiv în domeniul nuclear. Au avut o relaxare temporară când președintele SUA, Obama, a ridicat sancțiunile, dar au fost reintroduse de actualul președinte al SUA.

Occidentalizarea continuă, gărzile islamice permit purtarea unor ținute mai lejere atât la bărbați, cât și la femei. Dar din nou avem conflict armat, unul care poate degenera într-un conflict militar la nivel global.