• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 28 Noiembrie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 2 Iulie , 2012

Cetăţile medievale ale zonei Someş-Chioar

Cetatea Chioarului a fost construită în secolul al XIII-lea, ca cetate de pază. Ea a aparținut multă vreme voievozilor din Maramureș, iar în 1718 a fost demantelată.

 
 

Centru politic și militar al domeniului Chioar, cetatea de piatră a fost ridicată în secolul al XIII-lea (atestată documentar în 1319) pe un câmp izolat, într-o cotitură a râului Lăpuș: "Cetatea este situată la peste 400 m altitudine, pe şeaua unui deal înconjurat de apa Lăpușului, care realizează la poale un defileu între stânci" (Viorica Ursu, Traian Ursu, 1980).

În anul 1378, Cetatea a fost donată voievozilor Balc și Drag și fratelui lor Ioan, urmaşii voievozilor Dragoş din Maramureş, care au păstrat-o până la stingerea ultimului reprezentant al familiei(1555).

Dintr-un document din 1556 rezulta că domeniul Chioarului cuprindea 67 de localități.

Între 1599 și 1600, cetatea si domeniul s-au predat armatei lui Mihai Viteazul. La acea dată, Chioarul a devenit district - parte a unui comitat, cu o anume autonomie.

După 1662, Mihai Teleki este numit în funcţia de căpitan al Cetăţii Chioar, ulterior familia extinzându-și influența asupra întregului ţinut. Spre sfârşitul secolului, răscoala lui Rákoczi mătura Transilvania, iar chiorenii profită de ocazie și se ridică împotriva lui Teleki. După Pacea de la Satu Mare (1711), "autorităţile nobiliare austriece hotărăsc dărâmarea Cetăţii Chioar, pentru a se evita regruparea aici a forţelor antihabsburgice", fiind dărâmată cu tunurile în 1718.

 Bech/Becs(jud. Maramureş). O asemenea localitate nu mai există astăzi. Se afla pe malul drept al Someşului, în preajma orăşelului Seini. A fost o cetate regală a cărei dată de fundare nu se cunoaşte, ca multor altora, ce apare menţionată în anul 1364 (castrum suum regium Bech nuncupatum), când este donată de regele Ludovic I, lui Balc şi Drag, voievozii românilor. În 1424 la divizarea moşiei, pe seama urmaşilor donaţiilor, notarii au menţionat că un locus castelli rămâne proprietate comună. Nici că se putea o încheiere mai evidentă de istorie: cetatea fusese abandonată, dacă nu demolată şi distrusă, şi numai locul ei era cunoscut.

Raţiunea acestei istorii scurte, care nu a depăşit un veac, pare să rezide nu doar în necesitate ieşirii din indiviziune a stăpânilor ei, ci de apropierea cetăţii de la Seini, care fusese poate construită de către nobilii Pok din Medieşul Aurit. Din anul 1335, avem o Zynyrwarally, adică localitatea „Sub cetatea Seinilor”, nume ce reclamă prezenţa unei cetăţi în directă relaţie cu Seiniul.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.