Rezultatele căutării:

Ceramica, mostenire culturala a municipiului Baia Mare este titlul unui proiect derulat de Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara si finantat de Administrarea Fondului Cultural National.

Consiliul Judetean s-a intrunit zilele trecute intr-o sedinta cu caracter extraordinar in care s-au abordat probleme ce tin de rectificarea bugetara.

Strabunica mea a murit la 91 de ani. A trecut prin doua razboaie mondiale si o Revolutie. A trait in trei dictaturi si doua democratii. In serile in care nu citea din cartea ei veche de rugaciuni si nu cadea franta de oboseala, imi povestea despre lume si viata. De fiecare data incheia, facandu-si cruce: „niciodata oamenii n-au dus-o mai bine decat acum”. Apoi ofta prelung: „dar niciodata n-au fost mai nefericiti”.

Am fost la sedinta Consiliului Judetean pentru chestia cu Boitor. Am incercat sa ma detasez de poveste si sa privesc lucrurile de undeva de pe margine. Pentru o perioada de timp, am reusit.

In anul 1892, Franz Baron Nopcsa (n. 3 mai 1877 la Deva), elev la vestitul Colegium Maria – Theresianum din Viena, citea cu pasiune cateva carti ale autorului sau preferat Karl May: „In defileele Balcanilor”, „Prin Tara Skipetarilor”, „Testamentul incasului”. In aceste carti il intalneste pe „Doctorul Morgenstern” si pe „Credinciosul servitor Fritze”, care cautau schelete istorice. Peste trei ani, copilul   

Big Brother a inteles de foarte mult timp ca mintea este cheia dominarii si supunerii celorlalti. De-a lungul timpului au fost incercate multe tehnici, de la sclavagism la dictatura, dar niciuna nu a avut atat de mult succes ca inocularea impresiei de libertate amestecata cu persuasiuni cat mai adanc infipte in subconstientul uman.

Modul in care luam decizii depinde de multi factori. Uneori ne bazam pe cei obiectivi, iar alte ori ne ghidam dupa ce ne spune „inima”. Ne putem gandi fiecare inspre ce suntem mai inclinati sa urmam: mintea ori inima sau care dintre cele doua ne sfatuieste cel mai bine.

(partea a treia)

In Romania nu are nicio importanta faptul ca legatura dintre coada vacii si stampila prefecturii e ca si inexistenta. Asa se face ca tot felul de personaje, mai mult sau mai putin dubioase, sunt numite in te miri ce functii, pentru care nu au nici un fel de abilitati sau competente.

Maramuresul a devenit teren de propaganda si instigare pentru extremistii unguri. Intamplator, in preajma marelui miting pentru Tinutul Secuiesc, o delegatie din Ungaria, in frunte cu presedintele Comisiei Uniunii Nationale din Parlamentul Ungariei, Potapi Arpad, membru al FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban au ajuns in Maramures. Oficial, motivul a fost sarbatorirea cetateanului maghiar cu numarul 9000 din   

In 30 octombrie s-a organizat o sedinta de Consiliul Judetean despre care unii s-au grabit sa se pronunte ca ar fi istorica si poate din acest motiv care mai de care s-au bagat in seama. Ideea este ca plenul a aprobat contractul de credit pentru celebra suma de 116 milioane lei, care va servi la finalizarea principalelor proiecte ale judetului.

Neecologizarea iazurilor de steril si a fostelor perimetre miniere ar putea avea repercusiuni grave, nu numai asupra mediului, ci si asupra bugetului public! Prin tratatul de aderare la UE, Romania s-a angajat sa rezolve aceasta problema pana in 2014, ceea ce e imposibil.

Procesul de descentralizare care se va aplica de anul viitor, schimba cam tot ce misca in institutiile deconcentrate si ocupa functii de conducere. De la 1 ianuarie 2014, toti sefii institutiilor implicate in acest proces sunt eliberati din functie.

Internetul este o sursa inepuizabila de informatii, date, articole. Cautand astfel de materiale legate de povestea de la Rosia Montana, am gasit un text tulburator, incredibil, greu de inchipuit ca in urma cu mai bine de 200 de ani s-a putut spune asa ceva. Textul l-am gasit pe blogul lui George Damian si este un fragment dintr-o lucrare deosebita.

A fost sedinta de Consiliul Judetean, o sedinta cu incarcatura deosebita. S-a discutat problema creditului pe care il va lua CJ Maramures. Au fost prezenti si o parte a parlamentarilor maramureseni. Dincolo de problema creditului, urma prezentarea rapoartelor de activitate a directorilor institutiilor bugetare maramuresene. Printre ei, Nicolae Boitor, directorul general al DGASPC.