Rezultatele căutării:

“Oaza” de raritati de la Baiut Ocolul Silvic Strimbu Baiut face parte din Directia Silvica Maramures, are sediul in localitatea Strimbu Baiut, se intinde pe o suprafata de 14.399,20 ha si este situat, din punct de vedere geografic, in bazinul superior al raului Lapus, in raza teritoriala a comunelor Baiut, Lapus, Cupseni si a orasului Tg. Lapus, intr-o zona caracterizata de munti josi si dealuri.

Interviu cu Mihai Sajerli, directorul Directiei Silvice Baia Mare In ultimii 20 de ani, aproape jumatate din padurile Maramuresului au fost retrocedate si unele „rase” cat timp sentintele erau inca calde. Problema „macelului aurului verde” a devenit deja tautologie, iar cei incriminati sunt, de fiecare data, padurarii, cu sau fara argumente. Mihai Sajerli, directorul Directiei Silvice Baia Mare, vorbeste deschis,   

„LUNA PLANTARII ARBORILOR” 2012 Teritoriul administrat de Ocolul Silvic Baia Sprie este situat in nordul tarii, pe versantul sudic al lantului muntos vulcanic Oas-Gutai, in bazinul superior al raului Sasar afluent pe dreapta al raului Somes, U.P. I in bazinul vaii Chiuzbaia, U.P. II in bazinul Vaii Suior si U.P. III si IV in bazinul raului Cavnic afluent al raului Lapus. (U.P. – unitate de productie)

MANUALUL FORMELOR DE RELIEF MARAMURESENE Incepand cu zona lina a cimpiei orasului Seini si traversand toata gama elementelor de relief pana la altitudinea de 1200 m ai varfului Pietroasa, Ocolul Silvic Tautii Magheraus detine, in arealul sau, un diversificat fond arboricol si cinegetic.

„Intr-un singur cuvant, as defini Ocolul Silvic Firiza prin . Un ocol silvic in care -raportat la celelalte unitati din judet-, regasesc cele mai multe din domeniile de activitate, invatate in scoala superioara pe care am absolvit-o.”, a marturisit Mihai Lesan, inginerul responsabil al compartimentului fond forestier.

Ocolul Silvic Grosii Tiblesului acopera bazinul vaii Țibles, pe versantii Muntilor Țibles si a Dealurilor Brezei si Lapusului in aval si administreaza o suprafata totala de peste 12.000 de hectare de padure.

Educatie, grija pentru mediu, profesionalism si silvoturism Teritorial, Ocolul Silvic Mara administreaza padurile situate in nordul tarii, in bazinul superior si mijlociu al raului Tisa, la limita nordica a judetului Maramures, pe versantul nordic al muntilor vulcanici Oas-Gutai, in bazinele raurilor Iza si Mara, limitele actuale ale ocolului fiind pastrate din 1963.

Plaiesii „Tarii Codrului” Parca nicaieri vechea zicala romaneasca „Codru-i frate cu romanul” nu e la fel de potrivita si adevarata ca si in „Tara Codrului”. Desi, aici cultura lemnului nu e la fel de predominanta ca si in Maramuresul istoric, de-a lungul vremii, codrul chiar a fost frate pentru oamenii acestor locuri. Un „frate” care le-a oferit adapost in vremuri grele, le-a adus painea si caldura in casa   

Verde pentru profesionalism Parcuri naturale, rezervatii, fonduri de vanatoare, o suprafata intinsa, o multime de retrocedari. Ocolul Silvic Sighet are una dintre cele mai grele sarcini din judet, din cauza problematicilor complexe si numeroase. Insa, echipa condusa de seful de ocol Ioan Tomoioaga da, in fiecare zi, un exemplu de profesionalism si daruire.

Exploatarea forestiera pe Valea Vaserului Ca pretutindeni in Romania, in zonele montane, in localitatile cu o istorie atestata de 650 de ani, asa cum sunt Viseele, exploatarea forestiera a inceput sa fie facuta de localnici, pentru nevoile proprii, gospodaresti, aspect confirmat si de memoria colectiva-istoria orala locala, documente culte, scrise, citez doar probabil cel mai important: Francisc Reti, Chronologia Rei   

De paza, la granita Maramuresului Situat la granita cu Ucraina, cu paduri „cocotate” in nordul Muntilor Maramuresului, Ocolul Silvic Poieni este unul dintre cele mai mari ocoale din judet, cu o activitate complexa si dificila din cauza reliefului accidentat.

Aurul verde al Baii Mari Ocolul Silvic Baia Mare are o istorie interesanta si importanta pentru comunitatea baimareana. Infiintat in perioada interbelica, desfiintat in 1948, Ocolul Silvic Baia Mare a fost reinfiintat in 2005.

In legatura cu aceasta vatra monahala, istoricul Alexandru Filipascu sustine in lucrarea „Istoria Maramuresului” ca manastirea a fost parasita in 1762 de catre singurul ei calugar, deoarece biserica a fost pangarita de un cioban care si-a adapostit caprele in ea. Candva dupa acest eveniment, pentru a nu se distruge, biserica a fost mutata in sat si folosita de catre tipterii care nu aveau biserica, sustine acelasi   

Secolul XX debuteaza in Maramures cu prima miscare de revenire la ortodoxie . In 1903, in Viseul de Sus este consemnat primul ortodox. Din pacate, nu dispunem de nici o informatie legata de persoana respectivului. Pana in 1910, numarul ortodocsilor ajunge la 12 persoane.

Inaugurata la finele anului trecut, statia SMURD din Farcasa, a patra din Maramures, si-a dovedit deja, in primul trimestru de activitate, pe deplin eficienta, importanta si operativitatea.