• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 27 Februarie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 30 Octombrie , 2023

Cătălin Cherecheș a explicat de ce nu vom avea Sărbătoarea Castenelor. Dar și mafia Drusal

Primarul de Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a organizat o conferință de presă în  care a explicat de ce nu se mai organizează Sărbătoarea Castanelor, ediția 2023, sărbătoarea de suflet a băimărenilor. Mai mult, primarul băimărean a vorbit despre datoriile municipalității. În sala Europa a Primăriei Baia Mare au fost prezenți ziariști băimăreni în număr mare. Cătălin Cherecheș a venit pregătit să prezinte date și cifre pe o tablă portabilă, dar a vorbit cursiv mai bine de o oră. Dincolo de faptul că nu se mai ține sărbătoarea preferată a băimărenilor, am aflat multe din disputele din administrația băimăreană. Cele din spatele cortinei. Putem să ne minunăm, mai ales de cele spuse în partea a doua a conferinței de presă.

 

Spre deosebire de alte dăți, primarul băimărean a intrat direct în subiect după ce s-a scuzat pentru întârziere.

„Vreau să vă comunic următoarele lucruri. Putem avea atitudini politice cu un anumit caracter violent, putem să facem un fel de obișnuință în ceea ce înseamnă viața administrativă, politică în municipiul Baia Mare sau în Maramureș, putem să blocăm tot, putem să  facem diverse demersuri ca și consilieri locali și reprezentanți ai partidelor politice, astfel încât să avem impresia că l-am încurcat pe Cătălin Cherecheș. Cherecheș este doar un individ din cei 150 de mii care locuiesc în acest municipiu. Dar să vedem cum s-au derulat lucrurile.

 

În data de 29 septembrie a fost deschisă licitația pentru organizarea Sărbătorii Castanelor. Având în vedere faptul că, de mai bine de trei ani, nu mă ocup de ceea ce înseamnă organizări de evenimente în cadrul municipiului – există un serviciu de specialitate, coordonat de un viceprimar – și având în vedere că în 29 (septembrie, n.r.) aveam o altă treabă, într-o altă parte a Transilvaniei, respectiv la Cluj, m-am bazat, bineînțeles, că lucrurile vor funcționa într-un mod coerent din perspectiva organizării licitației, lucru care s-a și întâmplat, într-un mod foarte riguros. Dar, în data de 28, la ora 10, Direcția Națională Anticorupție, prin doi ofițeri, a venit să mă roage să le pun la dispoziție următoarele: toate documentele cu privire la organizarea Sărbătorii Castanelor, ediția 2022, toate documentele legate de Iarna băimăreană și toate documentele legate de Zilele culturale ale municipiului, din această primăvară, respectiv Ziua Copilului. Singurul indiciu pe care l-am avut e faptul că mi s-a cerut și traseul, respectiv foile de parcurs ale unei singure mașini aparținând municipiului, mașină care nu este a primarului. Mergând mai departe și având o relație, ca să spun așa, de familie între ghilimele, cu cei de la DNA, îi cunoșteam pe cei doi domni care sunt din Baia Mare și își fac datoria, am constatat că următorii consilieri, Hodorogea Bogdan, Bogdănel Gavra, Simion Bizău, Mircea Cirț, prin demersurile de presă realizate de către Cătălin Vischi și Ana Avram, au generat o sesizare din oficiu a DNA cu privire la evenimentele acestea. Bineînțeles că a fost pusă sub un semn de întrebare și Sărbătoarea Castanelor din acest an. Era 28 septembrie. Am chemat colegii care răspund de această organizare a procedurilor legale și le-am spus să fie foarte riguroși. Așa a fost și societatea care a participat la licitație. A depus o ofertă care a fost considerată neconformă pentru o sumă de 3000 de lei. M-a surprins această atitudine care continuă astăzi cu o altă versiune despre zona socială. Adică, de ce se dau ajutoare sociale la copii, de ce se dau ajutoare sociale la pensionari, la persoane cu handicap și din nou se creionează un alt dosar în această direcție.

 

Având în vedere faptul că, din atitudinea publică și cea care a determinat această cercetare, deocamdată in rem, a DNA, generată de cei numiți mai sus, trebuie să știm dacă s-a greșit sau nu, în trecut. Ca atare, ediția din acest an a Sărbătorii Castanelor nu se mai organizează.

 

Trebuie să se știe că acest demers nu a fost unic. A mai existat același demers și pentru anul 2021 pentru Nunta de Aur, pentru ajutoarele sociale. Tot o cercetare in rem care s-a finalizat fără niciun efect penal. Acestea sunt lucrurile pe care le transmit. Mai departe trebuie să vedem ce vrem să facem, să blocăm lucrurile sau să facem ca orașul acesta să funcționeze normal și echilibrat.

 

Mai trebuie spus că, prin aceste demersuri ale consilierilor locali, municipiul Baia Mare a pierdut 900.000 de mii lei. Până astăzi, acestea au fost sumele încasate de municipiu din sponsorizări și închirieri de domeniu public, bani pe care va trebui să îi returnăm”.

 

După această expunere  primarul băimărean a fost întrebat despre situația datoriilor municipiului. Cătălin Cherecheș a spus că sunt multe povești.

 

„Dezvoltăm orașul nu doar din taxe și impozite, ci anticipăm dezvoltarea, financiar și fiscal, în așa fel încât să avem creditări rambursabile sau nerambursabile pentru dezvoltare și așa mai departe. Funcționăm ca și orice societate economică. Nu facem decât să utilizăm fiecare mecanism formal sau informal pentru ca lucrurile să funcționeze în acest oraș. Vom folosi orice fel de oportunitate, unele mai elegante, altele mai triste. De exemplu, după trei ani, s-a constatat că o societate numită Drusal a generat direct și prin terți un prejudiciu de 30 de milioane de euro acestui oraș și județ. Avem, din punctul meu de vedere, cea mai gravă problemă din ultimii 33 de ani de democrație în administrația, în justiția, în economia județului Maramureș. Este singura entitate care ne face pe noi, municipiul Baia Mare, datori. Datori pentru ce? Pentru furtul de 30 de milioane! Pentru prejudiciul de 30 de milioane! Nici vorbă! Am văzut că cei de la CJ au reziliat contractul cu Drusal, dar au rămas obligațiile care erau generate de contractul respectiv. Sunt datori cu aproape un milion de euro ce trebuia plătit din redevențe. Unde sunt facturările alea duble? Toți suntem băimăreni. Spuneți, când ați văzut pe bulevardele mari ale orașului, unde la parterul blocurilor s-au dezvoltat afaceri, magazine, multe societăți comerciale, că au tomberoane pentru gunoi? Unde se aruncă gunoiul acestor societăți comerciale? Ideea e simplă. Există 3500 de contracte cu societatea Drusal. Societăți comerciale. Din câte am găsit, noi, din 1000 de contracte cu societăți comerciale, 900 nu au tomberoane. Ceea ce înseamnă că se aruncă gunoiul la noi. În total, înseamnă că 3000 de societăți comerciale aruncă gunoiul, indiferent că e frizerie, magazin, aprozar, aruncă gunoiul la noi. Un exemplu foarte cunoscut, pe Unirii, la Daytona magazinul ăla non stop care vinde de toate, aruncă gunoiul generat la punctul de colectare pentru cetățeni care locuiesc în blocul respectiv.

 

În total se plătesc aiurea două milioane de euro către Drusal. Adică, un furt.

 

Adică se plătesc bani către Drusal de către municipiu și de către societățile comerciale. De două ori se plătește același lucru. Adică, furt. Un exemplu, fără să mai vorbim de deșeurile reciclabile.

 

Drusal are obligația de a face 60 de puncte de colectare îngropate. Obligație contractuală. Nu s-a întâmplat. Sunt acele clopote pentru deșeuri reciclabile. Se aruncă acolo deșeuri așa cum se aruncă. Poate unii mai pun și altceva decât pentru ce ar fi plasat clopotul ăsta: hârtie, plastic, metal, sticlă. Dar, în general, se respectă. Cât credeți că este deșeul reciclabil care se adună de Drusal din acele clopote? Vă spun eu. În acele clopote sunt materiale reciclabile în proporție de 90%, restul este altceva. Cât credeți că raportează Drusal? Între 15% și 20%. Unde este diferența  de 80-85%? Este undeva. În bani! Care sunt așezați frumos în buzunar.

 

Avem deșeurile menajere pe care le aruncăm, de acasă. Nu la containerele reciclabile. Resturi care se adună în gospodărie. Din resturile acelea, prin sortare, este obligatoriu să se extragă și de acolo, plastic, hârtie, sticlă, metal, material reciclabil. În medie, cel mai slab județ din țară are procent reciclabil din menajer de 20%. În timp ce alții extrag 98%. Dar cei mai slabi au 20%. Cât credeți că declară Drusal? Vă spun eu: 1,5-2%. Asta înseamnă 500 de mii de euro, în fiecare lună, care dispar. Și uităm de haldele de steril și de problemele generate de mineritul maramureșean”, a explicat Cătălin Cherecheș.

 

Primarul băimărean a mai dat exemple de situații grave în ceea ce privește problema gunoaielor din Baia Mare. El a spus că  va convoca toată presa din municipiu, fără nicio omisiune, pentru un interviu la care va răspunde la orice întrebare ce i se pune.

 

      

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.