• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 09 Februarie 2023

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 28 Noiembrie , 2022

Calea, adevărul și viața. Cum este bine să ne rugăm?

„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace întru oameni bunăvoire!”
Aceasta a fost cântarea de slavă adusă de îngeri la marele eveniment al Nașterii Domnului Iisus Hristos, „Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”. Însă nu a fost doar o cântare, ci, în același timp, și o rugăciune de slavă (doxologie) adusă lui Dumnezeu Cel Unul în Treime.
Faptul de a ne afla în binecuvântatul Post al Crăciunului impune spre înțelegere răspunsul la unele întrebări: care trebuie să fie starea noastră în această perioadă? Cum trebuie să îmbinăm postul cu rugăciunea și cum este bine să ne rugăm?
Dacă însuși Mântuitorul Hristos ne-a spus că lupta împotriva celui rău nu poate fi dusă decât cu post și rugăciune, atunci cred că este important să răspundem la întrebarea: cum este cel mai potrivit să ne rugăm?
De bună seamă că toți știm să ne rugăm pentru cele de trebuință din punct de vedere personal, însă este mult mai deplin faptul de a ne ruga pentru toți, pentru lume, pentru Biserică, întrucât astfel este cuprinsă întreaga creștinătate în rugăciunea noastră. Dacă ne rugăm doar pentru propria persoană, aceasta ascunde interes. Dar, atunci când ne rugăm pentru Biserică, înăuntrul Bisericii suntem cuprinși cu toții. În Biserică, Hristos este unit cu Biserica, dar și cu Tatăl și cu Duhul Sfânt. Sfânta Treime și Biserica sunt una. Astfel suntem cu toții un trup, având cap pe Hristos.
Credința noastră are această măreție, unește lumea în duh. Puterea rugăciunii este mare, nespus de mare, mai ales când se face de mai mulți frați. În rugăciunea obștească ne unim toți, simțindu-l pe aproapele ca pe noi înșine. Aceasta este viața noastră, marea noastră bucurie, comoara noastră. Toate sunt ușoare în Hristos. Hristos este centrul, cu toții împreună aleargă spre centru și se unesc într-un duh și într-o inimă.
Dacă ne rugăm pentru curățirea fiecărui om în parte, ne facem următori în viața noastră chipului îngeresc. De ce? Pentru faptul că îngerii, așa cum am văzut la Nașterea Domnului, nu se roagă pentru ei înșiși.
Dumnezeu vrea să ne asemănăm îngerilor. Îngerii nu fac altceva decât aduc slavă lui Dumnezeu. Aceasta este rugăciunea lor: nu­mai doxologia. Doxologia este un lucru delicat: se află dincolo de cele omenești. Noi suntem oameni foarte materialnici și de aceea ne și rugăm lui Dumnezeu din interes. Îl rugăm să ne rezolve problemele, să ne meargă bine afacerile, sănătatea, să le meargă bine copiilor. Ne rugăm, însă, omenește și din interes. Doxologia este rugăciune dezinteresată. Îngerii nu se roagă pentru a câștiga ceva, sunt dezin­te­resați. Dumnezeu ne-a dat și nouă această posibilitate ca rugăciunea noastră să fie o neîncetată slavoslovie (doxologie), o rugăciune îngerească. Aici se află marea taină. Când vom pătrunde în această rugăciune, Îl vom slăvi pe Dumnezeu neîncetat, lăsându-I-le Lui în grijă pe toate celelalte, precum ne rugăm în Biserica noastră: ”… toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”.
Acestea sunt „matematicile superioare” ale credinței noastre ortodoxe!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.