• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 09 Februarie 2023

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 28 Noiembrie , 2022

Biblioteca de idei. „O viață în slujba muzeografiei românești”

După apariția primului volum din ediția de documente ENCICLOPEDIA ROMÂNĂ, coordonată de Corneliu Diaco­no­vici, „Corespondența Biroului re­dacțional de la Sibiu cu colaboratorii”, vol. I 1895-1896, realizat de dr. Alexiu Tatu împreună cu profesorul Vasile Ciobanu, am scris un text apreciativ cu consistență sintagmatică și paradigmatică ce a apărut în „Gazeta de Maramureș”.
Ulterior, în momentul tipăririi volumului „Pietre unghiulare pentru o … bibliotecă de idei” în care a apărut și această tabletă i-am trimis colegului Ion Onuc Nemeș de la Sibiu câteva exemplare spre a le dărui unora dintre prietenii mei astriști din această mare cetate culturală și academică. În scurt timp, am primit de la domnul Tatu, Șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale o scrisoare extrem de politicoasă (datată 4 mai 2016) în care, dincolo de epitete calde se menționează și trimiterea cărții „O viață în slujba muzeografiei românești” însoțită de recomandarea: „Vă rog să primiți în semn de prețuire deosebită câteva pagini de etnografie maramureșeană (n.n.) din culegerea de studii a Marcelei Necula Tatu”.
Am parcurs la momentul primirii cărții câteva dintre studiile adunate în acest compliniu, în care „Cuvântul înainte” îi apar­ține chiar lui Alexiu Tatu (28 noiembrie 2015), dar am așezat volumul în proximitatea ce-i oferă noi ocazii de aprofundare. Iată că în acest mijloc de noiembrie, din raftul ce străjuiește la Vest biroul meu de lucru, „a sărit” în față, cerând „drept de lectură” volumul pomenit, în care sunt abordate cele mai importante chestiuni ce preocupă muzeografia etnografică românească. Studii, recenzii, cuvântări, comunicări, portrete … despre arta populară, icoanele pe sticlă, portul popular din diferite zone, meșteșuguri, arta lemnului etc. fac un joc spectaculos în care principiul fizic al „vaselor comunicante” de­mon­strea­ză ce important este să putem reuni viziunile secven­ția­le, domeniile, vastitatea subiectelor și obiectelor cu simplul scop de a le aranja în așa fel încât „Comunicarea” lor să genereze COMUNIUNEA dintre … „Ele” și dintre „Ele” și „Noi”, cititorii, ascultătorii, privitorii …
Am avut ocazia în cursul vieții mele profesionale și vocaționale să întâlnesc mulți exponenți de seamă din acest domeniu ce reprezintă pentru Cultură un capitol de extremă urgență. Am folosit de multe ori sintagma sapiențială „Mai bine să protejăm ce se poate din ce încă mai există decât să cercetăm ce­nușa!” (sau, altfel spus, „Mai bine să întreținem focul, decât să cercetăm cenușa ce rămâne după El”!) și de fiecare dată vedeam iconic rostirile savante ale etnologilor și etnografilor ca pe un spațiu de urgență dintr-un necesar „areal” de salvare. Am fost apropiat de Mihai Pop, Dumitru Pop, Gheorghe Pop, Ion Chiș Ster, Ioan Godea, Francisc Nistor, Mihai Dăncuș, Janeta Ciocan ș.a., am citit mult despre Dimitrie Gusti, Ioan Bianu, Béla Bartók, Tiberiu Brediceanu, Ion Bârlea, Tancred Bănățeanu, Gh. Focșa, Nicolae Dunăre, H. H. Stahl etc. sunt bun prieten cu acad. Marius Porumb, acad. Cornelia Sabina Ispas, Ioan Taloș, Ion Cuceu…, dar în acest volum compozit și mozaicat mi-am regăsit repere pe care le uitasem sau am descoperit oameni noi preocupați de salvgardarea vechiului cel autentic. Mulțumesc mult, Alexiu Tatu, Marcela Necula Tatu!

Cu deosebire, țintind spre programul Sesiunii de comunicări științifice „Valorile satului românesc-trecut, prezent și viitor” organizată de Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș (18 noiembrie a.c.), cartea în discuție mi-a fost perimetru de referințe, căci orice lectură doctă provoacă în fapt și meditații docte în mințile noastre.


P.S. Cu bucurie, am citit și studiul „Portul popular din nordul Transilvaniei. Maramureșul”, de dr. Cornel Irimie și Marcela Necula, publicat mai întâi în „Telegraful român” la 15 iunie 1981 și republicat în acest volum, la p. 76-78. Și tot cu bucurie reproduc aici dedicația lui Alexiu Tatu: „Cu multă prețuire neobositului și vrednicului urmaș al marilor cărturari maramureșeni iubitori de Neam și Țară. Domnului Dr. Teodor Ardelean”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.